Pască cu brânză este un preparat românesc de Paște, făcut din aluat dospit, moale și bogat, cu umplutură dulce de brânză proaspătă. Are adesea formă rotundă, cu margine ridicată sau împletită, iar deasupra brânzei se așază fâșii de aluat în formă de cruce. Umplutura și decorul diferă de la o regiune și o gospodărie la alta: unele variante conțin stafide și citrice, altele păstrează brânza simplă sau folosesc alt tip regional de aluat. Această versiune are o umplutură moderat de dulce, cu stafide, vanilie și lămâie, o margine împletită simplă și o cruce din aluat. Este un preparat de sărbătoare cu aluat și umplutură, nu o prăjitură cu brânză fără bază. Textura centrului se apreciază corect numai după răcire și întărire.
În română, pască numește un preparat copt pentru Paște, cu mai multe forme documentate în rețetele regionale și de familie, inclusiv aluaturi dospite cu brânză și ouă. Marginea împletită și crucea sunt decorații frecvente, dar nu singurele modele întâlnite. Rețeta de aici urmează un stil de casă cunoscut: o bază rotundă din aluat dospit, un perete jos care ține umplutura și două suluri răsucite într-o împletitură pe margine. Deasupra se așază o cruce din aluat. În acest fel, cea mai mare parte a brânzei rămâne la vedere, iar preparatul capătă forma sa de sărbătoare. Denumirea românească Pască rămâne neschimbată, iar „cu brânză” precizează umplutura acestei versiuni.
Brânza proaspătă de vaci este esențială pentru o umplutură care se taie curat după coacere. Alegeți o brânză blândă, nesărată și cu grăsime integrală; evitați crema de brânză îndulcită și brânza puternic sărată, păstrată în saramură. Brânza trebuie să fie umedă, nu apoasă. Dacă se adună zer în jurul ei, scurgeți-o printr-o sită fină la frigider înainte de amestecare. Grișul absoarbe o parte din umezeala rămasă și ajută centrul copt să se lege fără să devină dens. Stafidele adaugă mici accente dulci, iar coaja de lămâie echilibrează gustul bogat al lactatelor.
Laptele, ouăle, zahărul și untul îmbogățesc aluatul, așa că acesta dospește mai lent decât un aluat simplu de pâine. Încălziți laptele numai până devine călduț; lichidul fierbinte poate afecta drojdia. Frământați până când aluatul devine neted și elastic, apoi încorporați treptat untul moale, ca să se distribuie uniform fără să lase aluatul gras. Aluatul trebuie să rămână ușor lipicios. Prea multă făină adăugată la frământare poate usca marginea după coacere. Lăsați aluatul să dospească până aproape își dublează vizibil volumul, nu vă bazați numai pe cronometru, deoarece temperatura camerei și activitatea drojdiei pot varia.
Dacă stafidele sunt tari sau uscate, înmuiați-le scurt în apă caldă, apoi scurgeți-le și uscați-le bine înainte de a le pune în brânză. Amestecați umplutura numai până se omogenizează. Dacă este suficient de fluidă încât să poată fi turnată, scurgeți brânza mai bine în loc să adăugați mult griș. Împletitura trebuie să fie suficient de înaltă ca să țină umplutura, dar nu atât de grea încât să apese marginea bazei. Nivelați brânza și nu umpleți forma până la margine. Aluatul mai crește în timpul celei de-a doua dospiri și la cuptor, iar centrul trebuie să se coacă uniform.
A doua dospire, scurtă, după modelare relaxează aluatul și face miezul împletiturii mai pufos. Ungeți cu ou bătut numai aluatul, pentru ca suprafața expusă a brânzei să nu capete o crustă tare de ou. Coaceți până când marginea devine rumenă, apoi măsurați cu un termometru curat temperatura din centrul umpluturii. Trebuie să ajungă la 71 °C. Dacă împletitura se rumenește înainte ca centrul să atingă această temperatură, acoperiți lejer forma cu folie de aluminiu și continuați coacerea. Culoarea aluatului nu confirmă că umplutura cu ou este coaptă în siguranță. În timpul măsurării, sonda nu trebuie să atingă forma.
Lăsați pasca să se răcească complet în formă înainte de a desprinde pereții sau de a o tăia. Umplutura de brânză se întărește pe măsură ce se răcește; tăiată caldă, poate părea moale, iar crucea din aluat se poate deplasa. Folosiți un cuțit curat și ștergeți-l între felii. Serviți pasca la temperatura camerei, după ce s-a răcit. Preparatul este moderat de dulce, cu un miez moale și dospit; lămâia și stafidele echilibrează gustul bogat al brânzei. Îl puteți coace cu o zi înainte și păstra la frigider după răcire. Lăsați porțiile individuale să ajungă la temperatura camerei înainte de servire.
Rețeta conține grâu, lapte și ouă. Păstrați separat oul crud pentru uns și ustensilele care au intrat în contact cu el de pasca deja coaptă. Spălați-vă mâinile și suprafețele de lucru după ce manipulați ou crud. După răcire, puneți pasca în recipiente puțin adânci, acoperite, și refrigerați-o în cel mult 2 ore. Păstrați-o la cel mult 4 °C și consumați-o în 3–4 zile. Reîncălziți porțiile individuale până devin fierbinți și aburinde în întregime. Această versiune nu conține nuci, dar verificați etichetele și evitați contactul încrucișat pentru persoanele care le evită, mai ales dacă pregătiți în același timp alte prăjituri de Paște cu nuci. Deoarece umplutura conține ouă, aspectul nu înlocuiește măsurarea temperaturii din centru.