Tapao de pescado face parte din tradițiile culinare ale provinciei Esmeraldas, de pe coasta pacifică a Ecuadorului. Numele apare și în forma tapado. Descrierile regionale asociază tapao cu plantain verde, pește sau alte tipuri de carne și verdețuri aromatice. Preparatul cu mai multe tipuri de carne este adesea deosebit prin numele tapao arrecho; rețeta de față conține doar pește. Originea regională este bine documentată, însă acest lucru nu transformă formula într-un preparat național oficial și nici într-o rețetă unică, pregătită în toate gospodăriile din Esmeraldas.
Rețeta urmează varianta în supă atribuită lui Quiñónez și reprodusă într-un studiu culinar al Universidad Central del Ecuador și pe un blog gastronomic universitar ESPOL. Lista cuprinde pește tăiat în felii groase, plantain verde, papa china, cartofi, ceapă verde, roșii coapte, usturoi, chillangua și poleo. Legumele și verdețurile fierb mai întâi într-o oală acoperită, iar peștele se adaugă ulterior. Sursa nu cere sotarea separată a unui refrito. Alte relatări din Esmeraldas descriu o variantă cu refrito, o versiune stratificată cu pește și plantain, acoperită cu frunze de bananier, sau un tapao mai sec. Acestea sunt variante distincte, așa că ingredientele și pașii lor nu sunt combinați aici.
Rețeta indică 14 căni de apă, fără să precizeze volumul cănii, și nu menționează randamentul ori numărul de porții. Păstrați măsura așa cum apare în sursă; nu presupuneți că este o cană americană, ecuadoriană sau metrică și nu o convertiți în mililitri. Sursa mai indică cinci livre de pește, patru fructe de plantain verde, câte o livră de papa china și cartofi, patru fire de ceapă verde, două roșii, patru căței de usturoi, o lingură de chillangua și o linguriță de poleo. Nu precizează specia peștelui, dimensiunea exactă a feliilor sau cantitatea de sare. O altă sursă tipărește „2½ kg” lângă cinci livre, dar valorile nu corespund; această versiune păstrează cele cinci livre și omite conversia greșită.
Papa china este un nume local folosit în rețetele ecuadoriene pentru un tubercul de taro. Păstrăm numele chillangua și poleo din sursă, deoarece denumirile comune în română sau engleză pot varia și ar putea sugera o identificare botanică mai sigură decât permit sursele. Alegeți verdețuri proaspete, identificate de un comerciant de încredere de produse latino-americane sau de o piață locală. Rețeta măsurată cere chillangua și poleo, dar nu dă cantități pentru toate celelalte verdețuri întâlnite în descrierile regionale mai ample.
Alegeți pește proaspăt vândut pentru gătit și păstrați-l la frigider până când îl folosiți. Rugați comerciantul să îl taie în felii groase; sursa nu indică specia sau dimensiunea fiecărei bucăți. Țineți peștele crud și zeama lui departe de alimentele gătite. Spălați-vă pe mâini și curățați și dezinfectați tocătorul și cuțitul după contactul cu peștele. Nu clătiți peștele crud în chiuvetă. Sursa recomandă aproximativ 15 minute de gătire după adăugarea peștelui, dar durata depinde de grosimea feliilor și de intensitatea fierberii. Ca regulă modernă de siguranță alimentară, gătiți peștele până când partea cea mai groasă ajunge la cel puțin 63 °C; aceasta nu este o instrucțiune tradițională din rețetă.
Sursa estimează aproximativ 40 de minute pentru fierberea acoperită a legumelor, apoi circa 15 minute după adăugarea peștelui. Sunt repere de planificare, nu o promisiune că fiecare oală va fi gata în același timp. Spre finalul primei etape, verificați dacă plantainul s-a înmuiat, apoi măsurați cu un termometru curat partea cea mai groasă a peștelui. Supa trebuie să fie fierbinte, iar carnea peștelui opacă și ușor de desprins. Manipulați feliile cu grijă, ca să nu se rupă.
ESPOL recomandă servirea atentă, cu orez alb alături, sau fără orez, la micul dejun. Sursa nu stabilește cantitatea de orez și nu include curtido în această variantă măsurată; acestea rămân sugestii de servire, nu cantități fixe ale rețetei. Puneți resturile gătite la frigider în cel mult două ore sau într-o oră dacă temperatura ambientală depășește 32 °C. Păstrați-le acoperite la cel mult 4 °C și consumați-le în trei-patru zile. Reîncălziți resturile la 74 °C. Aceste recomandări țin de siguranța alimentară modernă, nu de o regulă tradițională a bucătăriei din Esmeraldas.