Galchi-jorim (갈치조림) este pește-sabie înăbușit cu condimente și legume. Organizația Coreeană de Turism descrie combinația familiară de pește-sabie, ridiche și un condiment roșu cu chilli. Această versiune urmează o rețetă din Jeju prezentată de Centrul Cultural Coreean din Paris în seria „Aromele din Jeju”. O înregistrare separată din Portalul Coreean de Cunoștințe Tradiționale clasifică tot un preparat înăbușit cu pește-sabie drept mâncare locală din Jeju, dar documentează o formulă mai veche. Sursele diferă la ingrediente și cantități, așa că rețeta păstrează o singură metodă contemporană din Jeju, identificată clar, fără să amestece variantele. Numele coreean rămâne în titlu, deoarece „galchi-jorim” identifică mai precis preparatul decât o denumire generică de pește înăbușit.
Rețeta aleasă folosește un galchi curățat, dar sursa nu precizează greutatea peștelui întreg. Acesta se gătește cu 300 g de ridiche albă coreeană, o ceapă, un fir de praz și câte un ardei iute roșu și verde. Taie peștele în bucăți de aproximativ 10 cm. Ridichea formează baza preparatului și începe să fiarbă în apă cu sos de soia pentru supă înainte de a adăuga peștele în tigaie. Ordinea îi dă ridichii timp să se înmoaie, iar peștele fraged rămâne deasupra și se gătește acoperit, la foc mic, fără să fie amestecat până se rupe.
Sosul combină sosul de soia obișnuit cu gochujang și gochugaru, astfel încât pasta fermentată de chilli și fulgii uscați contribuie ambele la asezonare. Siropul coreean de prune verzi, maesil-cheong, adaugă dulceața fructată din sursă. Usturoiul și ghimbirul tocate, uleiul vegetal, piperul negru, mirinul și puțină apă completează amestecul. Gukganjang se folosește separat, cu ridichea, nu în sos. Cele două sosuri de soia au roluri diferite în rețetă și ambele conțin soia. Etichetele gochujang diferă; verifică dacă produsul conține soia sau grâu.
Pregătește legumele înainte să încingi tigaia: taie ridichea în semilune de aproximativ 1 cm grosime, iar ceapa, prazul și ardeii iuți în felii de aproximativ 0,5 cm. Amestecă sosul înainte să-l torni peste pește. Folosește o tigaie largă, ca bucățile să stea peste ridiche în loc să fie suprapuse într-o oală adâncă. Lasă-le pe loc pe durata gătirii. Înăbușirea blândă, cu capac, și o paletă lată la servire ajută la păstrarea formei; nu este nevoie să miști sau să întorci peștele.
Timpul din sursă are trei etape: ridichea fierbe în lichidul de bază 5 minute, peștele cu ceapa, ardeii și sosul se înăbușă 10 minute, apoi se adaugă prazul și se gătește încă 10 minute. Aceste 25 de minute sunt un reper, nu o garanție de siguranță. Peștii întregi pot avea dimensiuni diferite, iar bucățile nu vor fi identice. Cea mai groasă bucată trebuie să ajungă la 63 °C / 145 °F, temperatura finală recomandată de FDA pentru pește. Verifică folosind un termometru curat și păstrează verificarea de siguranță chiar dacă peștele pare opac și se desface ușor în fulgi.
Sursa Centrului Cultural Coreean indică un pește, dar nu precizează greutatea sau numărul de porții. Fișa rețetei estimează editorial trei porții pentru cantitatea de ridiche indicată; aceasta nu este o cantitate menționată de sursă. Dacă peștele este neobișnuit de mic sau de mare, cantitatea de carne per porție se schimbă. Peștele rămâne cu oase și se servește în bucăți, nu ca file dezosat. Avertizează-i pe cei care mănâncă să fie atenți la oasele fine. Orezul poate fi servit separat, dar nu face parte din lista de ingrediente sau din preparatul înăbușit din sursă.
Mirinul este un vin de orez, așa că rămâne vizibil în lista de ingrediente și în descrierea sosului. Sursa nu oferă o alternativă fără alcool, iar gătitul nu trebuie prezentat ca eliminând tot alcoolul. Rețeta folosește și două produse coreene diferite din soia: gukganjang pentru lichidul ridichii și ganjang obișnuit în sosul de chilli. Dacă pe ambalaj scrie doar „sos de soia”, verifică ingredientele și cantitatea de sare, în loc să le consideri interschimbabile. Nu este nevoie de o substituție neverificată pentru a pregăti rețeta.
După înăbușire, transferă bucățile cu grijă și servește preparatul fierbinte. Nu lăsa peștele gătit la temperatura camerei: pune resturile într-un recipient acoperit și refrigerează-le în cel mult două ore; consumă-le în două zile, conform standardului proiectului privind siguranța alimentară. Reîncălzește doar porția necesară, până când este fierbinte și scoate aburi peste tot. Peștele este fraged, așa că încălzește-l cu grijă și evită reîncălzirea repetată. Aceste limite de păstrare sunt măsuri practice de siguranță, nu o promisiune că textura rămâne identică cu cea a preparatului proaspăt gătit.