În Maramureș, sarmalele sau piroștele sunt cunoscute și sub nume locale precum găluște ori cureți umplut. Culegerile etnologice notează și termenul pumni pentru sarmalele mari, făcute din foi late și umplutură multă. Numele diferă de la o comunitate la alta, iar formulele de post și cele cu carne au roluri și ingrediente distincte. Rețeta de față este o variantă cu carne, nu o descriere a tuturor sarmalelor din regiune.
Umplutura combină carne tocată de porc și vită cu orez și păsat, adică boabe de porumb uscate, măcinate grosier. Cârnații afumați și coastele de porc se așază printre sarmale, astfel încât gustul lor să se răspândească în oală în timpul fierberii lente. Formula este adaptată pentru o oală de casă pe baza tiparului regional documentat. Sursa nu stabilește proporția dintre porc și vită; împărțirea folosită aici este o alegere editorială practică, nu o regulă fixă din Maramureș.
Păsatul schimbă textura și dă umpluturii o notă regională. Granulele de porumb măcinate grosier rămân perceptibile după ce se înmoaie, spre deosebire de mălaiul fin. Lăsați-le la înmuiat înainte de a le pune în frunze, pentru a absorbi apă din timp. Orezul aduce granule mai fine, iar ouăle ajută la legarea cărnii și a cerealelor. Umplutura este consistentă, așa că folosiți foi suficient de mari și rulați sarmale medii, fără să le îndesați.
Varza murată oferă aciditate, sare și frunzele flexibile necesare pentru împachetare. Gustul diferă mult: unele căpățâni sunt blânde, altele foarte sărate sau acide. Gustați o frunză înainte să hotărâți dacă o clătiți; procedați la fel cu zeama. O clătire scurtă poate reduce sarea în exces, însă înmuierea prelungită elimină gustul fermentat care echilibrează carnea și afumătura. Frunzele mici și nervurile tăiate nu se pierd: tocați-le pentru baza și partea de sus a oalei.
Înmuiați ceapa cu puțin ulei și lăsați-o să se răcească înainte de a o amesteca în carnea crudă. Astfel capătă dulceață fără bucăți rumenite care ar îngreuna rularea compactă. După ce ați omogenizat carnea de porc și de vită, orezul, păsatul scurs, ouăle, ceapa și condimentele, opriți amestecarea. O compoziție îndesată poate rămâne grea în centru. Țineți carnea crudă și ustensilele folosite pentru ea departe de frunzele de varză destinate bazei sau servirii după gătire.
Cârnații afumați și coastele se distribuie printre straturile de sarmale, nu se amestecă în fiecare bucată. Aroma lor se răspândește în oală, iar carnea se poate împărți la masă. Produsele afumate diferă ca sare; de aceea, umplutura primește o cantitate măsurată, iar sarea se ajustează abia după fierbere. Nu adăugați sare doar fiindcă umplutura crudă pare fadă. Dacă lichidul scade prea mult, turnați apă fierbinte pe marginea oalei.
Oala acoperită și focul mic oferă o metodă ușor de controlat. Așezați sarmalele destul de apropiate ca să se sprijine, dar nu atât de înghesuite încât lichidul să nu circule. După ce lichidul ajunge la un clocot domol, micșorați focul. Fierberea puternică poate rupe foile și scoate umplutura. Unele gospodării pun deasupra o farfurie întoarsă ca să țină sarmalele pe loc; în această versiune, oala suficient de încăpătoare și straturile așezate atent fac inutilă o greutate suplimentară.
Cerealele trebuie să fie moi, iar centrul unei sarmale cu carne trebuie să atingă cel puțin 71 °C. Verificați cu un termometru cu citire rapidă curat; aspectul exterior nu confirmă singur siguranța cărnii tocate. Termometrul este necesar doar pentru această verificare scrisă, nu ca obiect de recuzită în imaginile obișnuite ale rețetei. După ce opriți focul, lăsați oala acoperită 15 minute. Umplutura se așază, iar sarmalele se scot mai ușor fără să se rupă foile.
Serviți-le fierbinți, alături de mămăligă pregătită separat și smântână rece. Mămăliga este un preparat românesc de porumb servit ca garnitură, nu un ingredient al umpluturii; adăugați smântâna la masă, nu în oală. În Maramureș există și sarmale de post cu păsat și ciuperci. Culegerile gastronomice regionale consemnează variante cu păsat și hribi. Acestea sunt preparate distincte, așa că eliminarea cărnii din rețeta de aici ar schimba felul de mâncare, nu ar fi o simplă substituție.
Puteți pregăti sarmalele din timp. După o scurtă odihnă în oala acoperită, resturile răcite se ridică ușor și se reîncălzesc cu puțin lichid. Transferați-le repede într-un vas puțin adânc, păstrați-le la rece și reîncălziți numai cantitatea pentru masă. Aceasta este o adaptare pentru bucătăria de acasă, nu o formulă prezentată drept singura variantă autentică. Reperele sunt combinația de carne, orez și păsat, frunzele de varză murată și straturile cu afumătură, în timp ce denumirile și obiceiurile locale rămân diverse.