Mămăliga este un preparat românesc din mălai fiert în apă. Textura depinde de granulația mălaiului, proporția de apă și durata fierberii: poate rămâne moale, pentru a fi luată cu lingura, sau poate deveni suficient de fermă pentru a fi răsturnată și tăiată. Pentru această versiune la cuptor, mămăliga trebuie să fie destul de groasă ca să susțină straturile, dar încă umedă după coacere. Cea mai mare parte a gătirii are loc pe aragaz; cuptorul încălzește cașcavalul și leagă straturile fără să usuce mălaiul.
Baza de mămăligă se combină cu Cașcaval de Săveni IGP, un cașcaval românesc din jumătatea de nord a județului Botoșani. Specificația europeană îl descrie ca produs semitare, maturat, obținut din lapte crud de vacă, închegat cu cheag și prelucrat printr-o metodă locală. Maturarea durează cel puțin 60 de zile. Feliile se desfac în fâșii fără să se sfărâme, iar textura rămâne elastică și fină, cu gust discret de nucă și o notă ușor amăruie. Răzuirea fină ajută cașcavalul să se distribuie între straturi și să se topească în timpul scurt de coacere.
Indicația IGP protejează cașcavalul comercializat sub denumirea completă și produs în condițiile înregistrate. Nu înseamnă că orice preparat care conține acest cașcaval devine, la rândul lui, un produs protejat. Rețeta descrie o mâncare de casă în care cașcavalul este un ingredient. Dacă nu găsiți Cașcaval de Săveni care respectă specificația, folosiți un cașcaval obișnuit, semitare, din lapte de vacă, care se topește bine, și menționați denumirea lui proprie. Nu numiți înlocuitorul Cașcaval de Săveni IGP și nu deduceți certificarea dintr-o ilustrație generică.
Sursele culinare românești documentează mămăliga în straturi cu brânză, însă ingredientele și proporțiile diferă. Principiul de bază este să fierbeți mălaiul, să îl așezați într-un vas, să puneți brânză între straturi și să încălziți preparatul până se topește. Această versiune editorială oferă cantități măsurate pentru patru porții ca fel principal. Nu este o formulă regională oficială, iar gramajele nu fac parte din specificația cașcavalului. Cantitățile sunt alese pentru o preparare repetabilă într-o bucătărie de acasă.
Folosiți mălai galben, cu granulație fină sau medie, nu amidon de porumb. Raportul de 250 g mălai la 1 000 ml apă produce o mămăligă moale, dar suficient de groasă pentru a fi întinsă. Turnați mălaiul treptat în apa clocotită și amestecați continuu cu telul, pentru a evita zonele uscate și cocoloașele. Când compoziția se îngroașă, treceți la o lingură de lemn rezistentă și răzuiți și fundul, și colțurile oalei. Boabele trebuie să fie moi înainte de a muta mămăliga în vas; cuptorul are rolul de a topi cașcavalul, nu de a fierbe mălaiul crud.
Cașcavalul poate fi sărat, așa că în apa de fierbere se pun doar 2 g de sare fină. Împărțiți toți cei 220 g de cașcaval între interior și suprafață: păstrați aproximativ o treime pentru final și folosiți cele două treimi rămase între straturi. Astfel, întreaga cantitate este folosită. Împărțiți și cele 20 g de unt nesărat: ungeți vasul cu o parte, iar restul așezați-l în bucățele mici deasupra. Serviți separat cele 160 g de smântână fermentată, rece, pentru ca fiecare să își pună cât dorește în farfurie.
Timpul de fierbere poate varia în funcție de granulația mălaiului, de oală și de cât de repede revine apa la clocot. Cele 50 de minute totale includ fierberea, asamblarea, coacerea și repausul. Ultimul pas durează 20 de minute: 12–15 minute la cuptor, apoi 5 minute de repaus. Urmăriți și semnele vizuale. Mămăliga trebuie să fie deja moale înainte de coacere; scoateți vasul când cașcavalul s-a topit complet și suprafața are numai câteva pete aurii deschise. Dacă se rumenește prea repede, scoateți vasul imediat ce s-a topit cașcavalul.
Serviți preparatul direct din vas cât este fierbinte. Straturile rămân moi și se iau cu lingura; nu trebuie să se întărească precum o turtă de mălai care se taie felii. Lăsați vasul 5 minute să stea, pentru ca straturile să se așeze și porțiile să se poată servi mai ușor în farfurii calde. Păstrați smântâna fermentată la frigider până la servire. Pentru această rețetă nu este stabilită o durată verificată de păstrare sau o metodă de reîncălzire, așa că preparați doar cantitatea pe care o serviți după repaus.
Ustensilele potrivite ajută la controlul texturii și al cantităților. Oala de 3 l oferă spațiu pentru amestecarea mălaiului când se îngroașă, iar fundul gros reduce riscul de lipire și ardere. Cântarul ajută la dozarea mălaiului, untului și cașcavalului, iar cana gradată la măsurarea exactă a apei. Vasul termorezistent de 1,5 l cuprinde straturile în timpul rumenirii scurte. Nu le presați: o suprafață mai afânată se încălzește uniform și păstrează mămăliga moale.
Cantitățile ajung pentru patru porții de fel principal, dar preparatul poate face parte și dintr-o masă mai amplă. Radeți cașcavalul și pregătiți vasul cât timp fierbe mămăliga, astfel încât să puteți monta straturile fără întârziere. Amestecați mai des când compoziția începe să opună rezistență lingurii și mențineți focul mic pentru ca boabele să se înmoaie fără să se lipească. Serviți numai cu smântâna fermentată din lista de ingrediente. Indicația geografică privește cașcavalul eligibil folosit ca ingredient, nu întregul preparat și nici ilustrația generică a ingredientului.