Fallue normande — pâine normandă dospită, îmbogățită, cu formă joasă ovală
Fallue normande, întâlnită și sub forma falue, aparține familiei normande de pâini dospite îmbogățite și nu trebuie confundată cu brioche-ul înalt copt în formă. Identitatea ei regională este legată în special de Bessin, zona Saint-Lô și zona Coutances. Aspectul definitoriu este ovalul lat și jos: aluatul se întinde ușor pe tavă, primește crestături decorative superficiale și dezvoltă un miez deschis la culoare, moale și fin aerat sub o crustă mai intens rumenită.
Bogăția aluatului vine din mai multe ingrediente. Ouăle dau culoare și structură, untul contribuie la frăgezime, iar combinația de lapte și crème fraîche înmoaie miezul fără a transforma compoziția într-un aluat curgător. Deoarece grăsimea și zahărul încetinesc atât formarea glutenului, cât și fermentarea, ordinea de lucru contează: aluatul se amestecă și se frământă parțial înainte ca untul să fie introdus treptat, apoi se lucrează până devine neted și elastic.
Cele două dospiri sunt moderate intenționat. Prima construiește aerarea internă, iar a doua oferă suficient volum ovalului deja format fără să îl facă fragil. Un strat fin de ou cu lapte și crestături superficiale asigură finisajul de brutărie. Coaceți până când crusta este brun-aurie și centrul este complet copt, apoi răciți pâinea o oră pe grătar. Dacă este tăiată fierbinte, structura miezului încă în curs de stabilizare se poate comprima și poate părea cleioasă.
În Normandia, fallue este adesea servită cu teurgoule, o budincă de orez coaptă îndelung și parfumată cu scorțișoară. Asocierea explică bine contextul culinar regional, dar pâinea poate fi servită și singură la micul dejun, după-amiaza sau ca desert simplu. Teurgoule și alte adaosuri nu intră în calculul ingredientelor sau al valorilor nutriționale de mai jos.


