Despre Cotoletta alla milanese
Materialele oficiale de turism ale orașului Milano definesc cotoletta tradițională prin câteva elemente care se pierd ușor în versiunile simplificate: cotlet de vițel cu osul atașat, grosime apropiată de cea a osului, ou urmat de pesmet grosier și gătire în unt clarifiat topit.
Cotletul nu trebuie bătut până devine subțire ca hârtia, precum un șnițel. O aplatizare ușoară uniformizează carnea, păstrând suficientă grosime pentru o crustă crocantă și un centru suculent.
Metoda oficială din Milano nu necesită un strat de făină. Oul bătut aderă direct la carne, iar pesmetul grosier este presat ferm pe suprafață; osul rămâne suficient de curat pentru a servi drept mâner tradițional.
Untul clarifiat suportă mai bine căldura susținută a prăjirii decât untul obișnuit deoarece solidele din lapte au fost îndepărtate. Cotletul trebuie să sfârâie constant, fără ca grăsimea să se închidă agresiv la culoare.
Pentru siguranța alimentară acasă, această versiune adaugă verificarea cu un termometru cu citire instantanee și o scurtă perioadă de odihnă. Acesta este un control modern de siguranță, nu o afirmație despre servirea istorică milaneză.



