Moldova

Republica Moldova este o națiune fără ieșire la mare din Europa de Est, cu o suprafață de 33.483 de kilometri pătrați și o populație de aproximativ 2,42 milioane de locuitori. Ocupă colțul nord-estic al bazinului Balcanilor-Mării Negre, fiind delimitată de România la vest și de Ucraina la frontierele de nord, est și sud. Chișinăul, capitala și cea mai mare metropolă, funcționează ca epicentru politic, cultural și comercial al națiunii.

Cea mai veche identitate înregistrată a Moldovei a apărut la mijlocul secolului al XIV-lea, ca parte a Principatului Moldovei, un feud al dominației otomane. Timp de aproape cinci secole, principatul a susținut o cultură vernaculară distinctă în mijlocul unor suzerane schimbătoare. În 1812, Poarta Otomană a cedat provincia Basarabia, corespunzătoare majorității Moldovei de astăzi, Imperiului Rus. Secțiunile sudice ale Basarabiei s-au reîntors la principatele Moldovei și Țării Românești în 1856, doar pentru a reveni sub stăpânirea rusă în urma Congresului de la Berlin din 1878. Aceste oscilații au lăsat o amprentă asupra structurilor administrative, a uzului lingvistic și a sistemelor de proprietate funciară.

Răsturnarea din 1917 de la Sankt Petersburg a avut un impact asupra Basarabiei, unde adunările locale au proclamat pentru prima dată autonomia în cadrul unei Republici Ruse șubreditoare. Până în februarie 1918, a fost afirmată o declarație de independență, iar la scurt timp după aceea, regiunea s-a unit cu România prin votul legislativului local. Această aliniere a durat până în 1940, când Pactul Molotov-Ribbentrop a obligat Bucureștiul să cedeze Basarabia și Bucovina de Nord Uniunii Sovietice. Autoritățile sovietice au înființat Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, combinând porțiuni din fosta gubernie a Basarabiei cu teritorii din RSS Ucraineană.

Pe măsură ce Uniunea Sovietică se destrăma, RSS Moldovenească și-a proclamat suveranitatea pe 27 august 1991, adoptând numele de Republica Moldova. Aproape simultan, Transnistria - o fâșie estică îngustă de-a lungul râului Nistru - și-a afirmat propria administrație de facto, un statut care persistă dincolo de recunoașterea internațională. Constituția republicii din 1994 a instituit un cadru parlamentar, conferind autoritatea executivă unui prim-ministru și rezervând președinția pentru reprezentarea ceremonială, deși deținătorii recenți de funcții publice au extins profilul public al acesteia din urmă.

În ultimul deceniu, sub conducerea președintelui Maiei Sandu, aleasă la sfârșitul anului 2020 pe o platformă de integritate judiciară și orientare occidentală, Moldova și-a accelerat eforturile de aderare la Uniunea Europeană. Statutul de candidat a fost acordat în iunie 2022, iar negocierile oficiale de aderare au început pe 13 decembrie 2023. Sandu a indicat, de asemenea, o posibilă reevaluare a neutralității militare constituționale în favoarea unei alinieri mai strânse la acordurile de securitate colectivă, chiar dacă a denunțat vehement incursiunea Rusiei în Ucraina vecină.

Din punct de vedere geografic, Moldova ocupă dealuri line, văi largi ale râurilor și o câmpie modestă în sud, cunoscută sub numele de Bugeac. Altitudinile ating 430 de metri în vârful Dealului Bălănești, în cadrul Podișului Moldovei, care se extinde în Ucraina și România. Subregiunile includ masivele împădurite Codri din centrul Moldovei, Dealurile Nistrului în nord-est și zonele joase ale Prutului de-a lungul graniței de vest. Solurile cernoziom, printre cele mai fertile de pe pământ, acoperă aproximativ trei sferturi din teritoriu, cultivând o tradiție agricolă îndelungată, potrivită în special pentru viticultură. Un coridor îngust la Giurgiulești, achiziționat de la Ucraina în 1999, oferă Moldovei o fațadă de 450 de metri la Dunăre și, prin urmare, acces indirect la Marea Neagră.

Clima este moderat continentală, moderată de apropierea de Marea Neagră. Verile se întind pe o perioadă de cinci luni, cu maxime medii apropiate de 20 °C, în timp ce iernile rămân răcoroase, dar rareori extreme, cu o medie de -4 °C în ianuarie. Precipitațiile anuale variază de la aproximativ 600 mm în nord la 400 mm în sud, concentrate la sfârșitul primăverii și începutul toamnei. Aversele abundente provoacă eroziuni locale, deși secetele persistente pot întrerupe ciclul agricol. Extremele istorice includ 41,5 °C pe 21 iulie 2007 la Camenca și -35,5 °C pe 20 ianuarie 1963 la Brătușeni.

Economia Moldovei este caracterizată de o producție modestă pe cap de locuitor, clasându-se pe locul doi în topul națiunilor europene. Sectorul serviciilor predomină, în timp ce agricultura rămâne o piatră de temelie a mijloacelor de trai rurale. Creșterea economică de la începutul anilor 1990 a fost temperată de declinul demografic, emigrația considerabilă și șocurile energetice recente cauzate de conflictul regional mai amplu. Asigurarea asistenței sociale rămâne esențială, deoarece un segment substanțial al populației trăiește din pensii de stat sau asistență specifică. Eforturile de diversificare a parteneriatelor comerciale au mutat o mare parte din piața de export de vin din Rusia către Uniunea Europeană, peste 120 de milioane de litri ajungând în statele membre ale UE în 2021, comparativ cu 8,6 milioane de litri vânduți Rusiei.

Din punct de vedere demografic, în ianuarie 2024, Moldova număra aproximativ 2.423.300 de locuitori. Locuitorii urbani reprezintă 43,4% din populație, aproximativ o treime locuind în zona metropolitană Chișinău. Bălți, adesea denumit local „capitala nordică”, este al doilea municipiu ca mărime, găzduind peste 100.000 de locuitori pe malurile ondulate ale râului Răut. Tiraspolul, cu o populație de aproape 150.000 de locuitori, servește drept centru administrativ al regiunii transnistrene nerecunoscute. Comratul funcționează ca centrul Găgăuziei, o enclavă autonomă din sud.

Speranța de viață este în medie de 71,5 ani - 67,2 pentru bărbați și 75,7 pentru femei - cu un raport de gen de aproximativ 100 de femei la 90 de bărbați. Nivelul de educație al femeilor active îl depășește pe cel al bărbaților, însă persistă un decalaj salarial de 13,6%. Limba națională este limba română, desemnată oficial din 2023, deși rusa rămâne răspândită, în special în zonele urbane și estice. Găgăuza, o limbă turcică, predomină în anumite părți ale regiunii autonome care îi poartă numele. Instruirea în limba engleză s-a extins din anii 1990, dar fluența în limba engleză suficientă pentru conversații extinse rămâne neobișnuită în afara capitalei.

Viața culturală din Moldova este țesută printr-o bogată moștenire ecleziastică și o tradiție viticolă durabilă. Peste 700 de biserici și peste 50 de mănăstiri împânzesc peisajul rural. Printre acestea, complexul mănăstirii rupestre Orheiul Vechi, sculptat în calcar pe malul stâng al Răutului și încă consacrat pentru cult, se ridică ca o emblemă a evlaviei ortodoxe medievale. Capelele sale de pe stânci și situl arheologic adiacent oferă urme de locuire datând din secolul al XII-lea. Mănăstirea Căpriana, ascunsă în pădurici de stejari la aproximativ 40 de kilometri nord de Chișinău, rămâne una dintre cele mai frecventate retrageri spirituale din țară.

Cramele din Moldova se numără printre cele mai extinse din lume. Mileștii Mici, recunoscută de Guinness World Records încă din 2005, cuprinde peste 200 de kilometri de galerii subterane - 55 de kilometri în uz activ - care adăpostesc peste două milioane de sticle. Cricova, o vastă rețea de foste cariere de calcar, își organizează recoltele după origine și an de-a lungul arterelor galeriilor, în timp ce Castel Mimi reînvie arhitectura castelului din secolul al XIX-lea pentru a prezenta funcții de colecție, muzeu și ospitalitate. Familiile din cătunele îndepărtate întrețin adesea podgorii private și transmit cunoștințele viticole ancestrale de-a lungul generațiilor. În fiecare octombrie, Ziua Națională a Vinului deschide accesul publicului la moșiile din întreaga țară, transportând vizitatorii între crame cu microbuzul.

Turismul, deși la început de drum în comparație cu țările din Europa de Vest, a înregistrat o creștere până la 36.100 de sosiri ale nerezidenților în primul trimestru al anului 2022 - depășind cifrele de dinainte de pandemie. Atracțiile se concentrează pe siturile de patrimoniu, experiențele culturale rurale și drumul vinului, dar rămân puțin frecventate dincolo de Chișinău. Eforturile de promovare a sectorului sub egida Moldova Travel au evidențiat anotimpurile generoase și însorite ale țării - aproximativ 300 de zile de soare pe an - costurile competitive și mozaicul de influențe culturale la joncțiunea tradițiilor românești, slave și găgăuze.

Aeroportul Internațional Chișinău este punctul central al conectivității internaționale, cu rute regulate către principalele porți de acces europene, inclusiv Amsterdam Schiphol, Paris Charles de Gaulle, Londra Stansted, Roma Fiumicino, Aeroportul Istanbul și Tel Aviv. Serviciile feroviare de noapte leagă Chișinăul de București, Kiev și Odesa, în timp ce ruta directă către Moscova rămâne suspendată. Accesul terestru prin România se dovedește economic, trenurile de dormit zilnice între Chișinău și București necesitând aproximativ 12 ore. Rețelele de autobuze se extind în majoritatea orașelor românești și ucrainene, deși tranzitul prin Transnistria poate cauza formalități de frontieră suplimentare și solicitări ocazionale de plăți neoficiale.

În Moldova, transportul este dominat de o rețea de autostrăzi însumând aproximativ 12.730 de kilometri, dintre care aproape 11.000 de kilometri sunt pavați, și de 1.138 de kilometri de cale ferată. Microbuzele, sau rutiere, operează informal între orașe și sate, oferind orare flexibile la tarife modeste. În Chișinău, troleibuzele operate de stat și rutele de autobuz limitate asigură mobilitate urbană, deși marshrutki-urile private rămân cel mai răspândit mijloc de transport public. Terminalul dunărean din Giurgiulești găzduiește mici transportoare maritime de marfă, legând Moldova de transportul maritim global prin Marea Neagră.

Vizitatorii Moldovei întâlnesc o bucătărie definită de simplitate și produse locale. Piețele din Chișinău abundă de fructe proaspete, legume, brânzeturi și mezeluri. Micile restaurante de cartier servesc mămăligă (terci de mălai), brânză (brânză albă) și zeamă (supă de pui), alături de specialități rusești și ucrainene. Bacșișul nu este nici obișnuit, nici așteptat. Opțiunile de cazare variază de la hoteluri modeste cu prețuri în euro sau dolari până la o mână de hosteluri emergente din capitală. Cazarea din epoca sovietică din orașele de provincie poate oferi tarife mai mari decât se anticipase pentru facilități minime.

În complexa sa stratificare de istorie, cultură și sistem politic, Republica Moldova se prezintă ca un studiu al rezilienței. Un secol de suveranități alternante, realinieri economice și tulburări regionale a dat naștere unei societăți marcate de tenacitate și ingeniozitate. Solul fertil și climatul pământului favorizează abundența agricolă, în timp ce tradițiile vinicole durabile și locurile sacre vorbesc despre un profund sentiment de identitate. Astăzi, pe măsură ce națiunea navighează prin integrarea europeană și realinieri globale, Moldova oferă vizitatorului atent un teritoriu al minunilor subtile, al căldurii umane și al ritmurilor sezoniere care rezonează mult timp după plecare.