Despre Vitello tonnato
Vitello tonnato, cunoscut și ca vitel tonné, aparține repertoriului piemontez și se servește rece. Contrastul definitoriu este între vițelul slab și fraged, tăiat aproape ca hârtia, și un sos sărat cu gust de ton, capere și anșoa, fără să devină greu.
O metodă actuală La Cucina Italiana marinează 1 kg de pulpă de vițel cu vin alb, țelină, dafin, salvie și cuișoare timp de cel puțin 12 h (ore), apoi gătește carnea blând și o răcește complet înainte de feliere. Răcirea nu este cosmetică: întărește fibrele, astfel încât vițelul să poată fi tăiat subțire fără să se sfâșie.
Sosul din versiunea clasică nu necesită maioneză. Tonul, gălbenușurile fierte tari, anșoa, caperele, lămâia, uleiul de măsline, oțetul și o parte din lichidul de gătire al vițelului se mixează până devin catifelate. Lichidul de gătire controlează grosimea mai elegant decât uleiul suplimentar.
Deoarece pulpa de vițel este slabă, supra-gătirea o usucă rapid. Această versiune pentru acasă urmează poșarea aromatică lungă, dar folosește și temperatura drept punct de control, scoțând carnea când centrul ajunge la cel puțin 63 °C și acordându-i repausul necesar înainte de răcirea completă.
Farfuria finală trebuie asamblată cu puțin timp înainte de servire. Sosul se pune sub și ușor peste felii; înecarea cărnii ascunde atât textura, cât și aroma.
.webp)
.webp)
.webp)
.webp)