Salčići cu patru împăturiri cu osânză, gem de prune și zahăr pudră
Salčići își obțin textura foietată prin repetiție, nu printr-o listă complicată de ingrediente. Construcția în stil Borski folosită aici pornește de la un aluat suplu cu ou și vin, peste care se întinde osânză proaspătă de porc, netopită, în patru aplicări, cu o perioadă de răcire după împăturiri. Rezultatul este un produs de patiserie ale cărui straturi vizibile provin din foi separate de grăsime și aluat, nu din praf de copt sau scurtături de tip foietaj cumpărat.
Osânza se comportă diferit de untura topită obișnuită. Este mai fermă și are un gust mai curat atunci când este curățată corect, iar în această rețetă trebuie să rămână suficient de rece încât să poată fi întinsă într-un film subțire fără să se absoarbă în aluat. Dacă devine lucioasă și uleioasă pe suprafața de lucru, pachetul de aluat trebuie readus la frigider înainte de o nouă împăturire. Controlul temperaturii face, așadar, parte din tehnica de laminare, nu este doar un detaliu de depozitare.
Împăturirea este intenționat simplă: întinzi, acoperi cu un sfert din osânză și închizi aluatul ca pe o carte. Repetarea aceleiași geometrii creează straturi alternative, păstrând în același timp pachetul ușor de manevrat. Pauzele reci de câte 30-minute relaxează glutenul și întăresc din nou grăsimea. Grăbirea acestor pauze duce adesea la un produs dens, deoarece osânza se întinde și se amestecă în aluat la următoarea rulare.
Un gem gros de prune se potrivește acestei structuri deoarece rămâne la locul lui în timp ce aluatul se umflă. Fiecare pătrat primește doar o cantitate modestă; umplerea excesivă împinge gemul prin cusătură și lipește straturile din jur. Marginile exterioare nu trebuie zdrobite prin apăsare puternică. O închidere moderată permite aburului să ridice straturile tăiate în cuptorul la 200 °C.
Produsul final trebuie să fie auriu pal, nu închis la culoare, cu straturi separate vizibile de-a lungul marginilor. Zahărul pudră se aplică cât suprafața este încă caldă, când aderă la coaja bogată în grăsime. Imediat după coacere contrastul este crocant și aerat; după răcire, patiseria devine mai fragedă, păstrând caracterul laminat.