Breskvice — fursecuri în formă de piersică, umplute cu gem și rom
Breskvice sunt concepute să arate ca niște piersici miniaturale, dar construcția lor este mai apropiată de un fursec-sandviș umplut. Mici rondele palide sunt coapte, scobite pe partea plată, umplute cu un amestec umed de firimituri și gem, apoi unite în perechi. O scufundare scurtă în roșu și galben colorează suprafața înainte ca fursecurile asamblate să fie tăvălite prin zahăr cristal. Zahărul aspru imită coaja piersicii, iar cusătura dintre cele două jumătăți dă produsului final conturul de fruct.
Rețetele din Serbia și țările vecine diferă considerabil în privința aluatului și umpluturii. Unele folosesc ulei, altele untură; gemul de caise și cel de măceșe sunt ambele frecvente; nucile sau cacaoa pot îmbogăți centrul. Această rețetă folosește untură pentru o coajă fragedă și scurtă și gem de caise cu puțin rom negru pentru umplutură. Firimiturile rezultate la scobire sunt folosite în centru, astfel încât foarte puțin material copt se pierde.
Controlul coacerii este mai important aici decât rumenirea intensă. Cojile au nevoie de suficientă structură pentru a fi scobite și umplute, însă o crustă închisă la culoare lucrează împotriva aspectului final și face fursecul casant. La 200 °C, bucățile mici și uniforme se coc rapid. Trebuie să fie fixate și palide deasupra, cu doar o urmă slabă de culoare dedesubt. Un cântar sau o cupă de porționare constantă ajută, deoarece jumătățile egale creează piersici mai convingătoare și se coc în același ritm.
Scobirea este o operațiune de cuțit mic, nu o competiție de săpat. După ce fursecurile s-au răcit suficient pentru a fi manipulate, se rade o cavitate puțin adâncă din partea plată, lăsând o margine solidă. Firimiturile sunt apoi amestecate cu gem de caise și rom. Scopul este o umplutură umedă și legată, nu udă: trebuie să țină cele două jumătăți împreună fără să iasă prin cusătură. Deoarece romul este adăugat rece, alcoolul său nu trebuie descris ca fiind evaporat prin gătire.
Siropul pentru colorare trebuie să fie rece înainte de scufundare. Siropul cald poate înmuia cojile prea repede, iar înmuierea lungă face ca stratul de zahăr să se dizolve într-o glazură lipicioasă. Contactul scurt cu lichidul galben și roșu, o scurgere rapidă și apoi tăvălirea imediată prin zahăr tos creează suprafața uscată și granulară. Pe măsură ce fursecurile stau, umezeala din gem migrează ușor în coajă, motiv pentru care breskvice devin adesea mai fragede după câteva ore la frigider.