Hyderabad este capitala de jure a Andhra Pradesh și capitala statului Telangana din sudul Indiei. Are o populație de aproximativ 6.7 milioane și o populație ametropolită de aproape 7.75 milioane, ceea ce îl face al patrulea oraș ca populație din India și a șasea cea mai populată aglomerație urbană, ocupând 650 de kilometri pătrați (250 mile pătrate) de-a lungul malurilor râului Musi. O mare parte din Hyderabad este construită pe un teren deluros care înconjoară lacurile artificiale, în special Hussain Sagar, care precede crearea orașului și este situat la nord de centrul orașului, la o înălțime medie de 542 de metri (1,778 de picioare).
Hyderabad a fost fondată în 1591 de Muhammad Quli Qutb Shah și condusă de dinastia Qutb Shahi timp de peste un secol înainte de a fi cucerită de Mughals. Viceregele Mughal Asif Jah I și-a afirmat suveranitatea și și-a înființat propria dinastie, Nizamii din Hyderabad, în 1724. În timpul Rajului Britanic, stăpâniile Nizamului au devenit un stat princiar și au rămas așa timp de 150 de ani, orașul acționând ca capitală. Odată cu aderarea la Uniunea Indiană în 1948, orașul a rămas capitala statului Hyderabad, iar după Actul de reorganizare a statelor din 1956, a devenit capitala Andhra Pradesh. Din 1956, Rashtrapati Nilayam din oraș a servit ca reședință de iarnă a președintelui Indiei. Telangana, un stat nou creat, s-a separat de Andhra Pradesh în 2014, iar orașul a devenit capitala comună a celor două state, un aranjament de tranziție care urmează să se încheie în 2025.
Relicvele lui Qutb Shahi și ale domniei Nizam pot fi văzute și astăzi, Charminarul, construit de Muhammad Quli Qutb Shah, devenind un simbol al Hyderabad. Un alt sit semnificativ este Fortul Golconda. Cultura Mughlai și-a pus amprenta și asupra mâncării orașului, care include Hyderabadi biryani și Hyderabadi haleem. Qutb Shahis și Nizams au construit Hyderabad ca un centru cultural, atrăgând scriitori de pe tot globul. Odată cu dispariția Imperiului Mughal la mijlocul secolului al XIX-lea, Hyderabad a apărut ca principalul centru cultural al Indiei, artiștii s-au mutat în oraș din restul subcontinentului indian. În timp ce Hyderabad își pierde dominația culturală, este acum al doilea mare producător de filme din țară, datorită industriei filmului telugu.
Hyderabad a fost recunoscut în mod tradițional ca un centru comercial de perle și diamante și este încă denumit Orașul Perlelor. Multe dintre bazarurile vechi ale orașului au fost deschise de generații, inclusiv Bazarul Laad, Bazarul Begum și Bazarul Sultan. Cu toate acestea, de-a lungul secolului al XX-lea, industrializarea a atras importante organizații indiene de producție, cercetare și finanțare, cum ar fi Bharat Heavy Electricals Limited, Institutul Național de Cercetare Geofizică și Centrul pentru Biologie Celulară și Moleculară. Zonele economice speciale dedicate tehnologiei informației au atras firme din toată India și din întreaga lume să se înființeze, iar ascensiunea sectoarelor farmaceutice și biotehnologice în anii 1990 a dus la supranumită regiunea „Valea Genomului Indiei”. Hyderabad este al cincilea cel mai mare contributor la produsul intern brut global al Indiei, cu o producție totală de 74 de miliarde de dolari.