Davos

Davos, o municipalitate situată în Alpii Retici din cantonul Graubünden, Elveția, se află la o altitudine de 1.560 de metri deasupra nivelului mării și ocupă o suprafață de aproximativ 284 de kilometri pătrați, cuprinzând aproape întreaga vale Landwasser și văile sale laterale. Cu o populație permanentă de 10.832 de locuitori în decembrie 2020, acest oraș turistic alpin - articulat în germană sub numele de Gemeinde Davos și cunoscut în romanșă sub numele de Tavau și în italiană istorică sub numele de Tavate - atrage atenția nu doar pentru grandoarea sa topografică, ci și pentru moștenirea sa durabilă ca loc al sănătății, sportului și discursului internațional. Cuibărit între lanțurile muntoase Plessur și Albula și traversat de râul Landwasser, Davos cuprinde două sate unite, Davos Dorf și Davos Platz, care împreună formează nucleul vieții sale demografice, economice și administrative.

Inițial o stațiune montană de îngrijire a sănătății în secolul al XIX-lea, Davos a câștigat renume atunci când medicii și pacienții au început să-i prețuiască aerul rarefiat și clima cristalină pentru tratamentul afecțiunilor pulmonare. În deceniile următoare, orașul a evoluat de la o retragere terapeutică la un loc esențial pentru atletismul de iarnă, culminând cu inaugurarea turneului de hochei pe gheață Spengler Cup în fiecare decembrie și, mai recent, cu convocarea anuală a liderilor politici și corporativi globali sub egida Forumului Economic Mondial. Astfel, ceea ce a început ca o enclavă pentru convalescență s-a maturizat într-o etapă în care efortul atletic și dialogul cu mize mari se împletesc, forjând o reputație care transcende granițele sportului și diplomației.

Configurația spațială a orașului Davos reflectă un echilibru delicat între efortul uman și întinderea alpină: aproximativ 35,0% din cei 284 de kilometri pătrați ai săi sunt dedicați activităților agricole - cuprinzând 1.296 de hectare de câmpuri și pajiști, alături de 9.056 de hectare de pășuni la mare altitudine - în timp ce 22,2% susțin ecosisteme forestiere care, din 1985, s-au extins cu 481 de hectare. Infrastructura construită ocupă doar 2,3% din suprafața totală, zonele de agrement acoperind încă 0,22%, o cifră care a crescut ca răspuns la implicarea tot mai mare a vizitatorilor. Râurile și lacurile reprezintă 285 de hectare, printre care fostele izvoare ale râului Landwasser, care curge acum din Lacul Davos spre nord-estul așezării principale. Restul de 40,5% din teritoriu este făcut neproductiv de rigorile geologiei alpine, o dovadă tăcută a forțelor sublime care au sculptat acest teren de-a lungul mileniilor.

Din punct de vedere climatic, Davos prezintă un profil subalpin (Köppen Dfc) în care precipitațiile cad în medie 125,3 zile pe an, rezultând aproximativ 1.046 milimetri de umiditate. August este luna cea mai ploioasă, cu aproximativ 150 de milimetri în 13,6 zile, în timp ce iulie prezintă cea mai mare frecvență a zilelor cu precipitații, cu 13,8, deși cu un total ușor redus de 133 de milimetri. Iarna își aduce propria surpriză: cei 52 de milimetri de echivalent lichid din februarie se traduc în 74 de centimetri de zăpadă în 11,1 zile, o transformare meteorologică care învelește Davos în renumita sa manta albă și stă la baza vocației orașului pentru sporturi de iarnă.

Compoziția demografică a orașului Davos, așa cum este înregistrată în statisticile de la mijlocul deceniului, relevă o populație în care cetățenii străini rezidenți constituie 27,0%, locurile de naștere germane și portugheze contribuind fiecare cu aproximativ 7% la acest segment. Limbile de proveniență sunt predominant germană, vorbită de 86,3% dintre locuitori, în timp ce sârbo-croata și italiana sunt a doua și a treia cea mai răspândită limbă. Distribuția pe vârste subliniază în continuare o comunitate matură: 17,3% dintre locuitori au sub douăzeci de ani, 64,5% se află în grupa de vârstă adultă între douăzeci și șaizeci și patru de ani, iar seniorii peste șaizeci și patru de ani reprezintă 18,2%. Structurile gospodăriilor reflectă aceste caracteristici demografice, cuprinzând 5.441 de unități private în 2014 și cu o medie de 2,03 persoane fiecare, cu un fond imobiliar care îmbină forme istorice - unele construite înainte de 1919 - cu locuințe multifamiliale contemporane.

Din punct de vedere economic, Davos se caracterizează printr-o predominanță a sectorului terțiar: din cele 8.853 de persoane angajate la nivel local în 2014, 7.654 au găsit locuri de muncă în industria serviciilor, distribuite în 926 de întreprinderi. Sectorul secundar a reprezentat 996 de lucrători în 145 de afaceri, în timp ce sectorul primar a susținut un modest număr de 203 de posturi. Un procent notabil de 23,5% dintre locuitori a primit asistență socială în acel an, un indicator al stratificării socioeconomice care însoțește dubla identitate a orașului Davos ca centru turistic și centru regional. Turismul, însă, rămâne forța vitală: hotelurile au înregistrat 797.348 de nopți de cazare în 2015, vizitatorii internaționali reprezentând 46,9% din această cifră, o statistică care subliniază magnetismul orașului Davos pentru clientela venită dincolo de frontierele naționale.

Patrimoniul cultural este consacrat în șapte situri elvețiene de importanță națională din cadrul municipalității. Printre acestea se numără Arhivele Orașului, un depozitar al memoriei civice; Muzeul Kirchner, inaugurat în 1992 în onoarea lui Ernst Ludwig Kirchner și care găzduiește cea mai importantă colecție mondială a operelor sale; Grosses Jenatschhaus, un edificiu caritabil cunoscut local sub numele de Pfrundhaus; și Waldfriedhof, sau Cimitirul Pădurii, distins prin cadrul său solemn arboricol. Moștenirea ospitalității este, de asemenea, păstrată prin edificii precum Berghotel Schatzalp, fostul Grand Hotel Belvédère și Zürcher Höhenklinik von R. Gaberel, care evocă rolul îndelungat al orașului ca refugiu pentru recuperare și odihnă.

Convergența orchestrată a puterii și politicii care definește Forumul Economic Mondial în fiecare ianuarie a devenit la fel de emblematică pentru Davos ca și evenimentele sale sportive, însă curentele culturale ale orașului se desfășoară pe tot parcursul anului. În martie 2003, festivalul Winterjam a reunit ansambluri muzicale, inclusiv Sum 41 și Guano Apes, în timp ce vara primește seria Tinerii Artiști în Concert - o reuniune augustă de virtuozi emergenți care concertează în Muzeul Kirchner, Centrul de Conferințe Davos și în interioarele bisericilor consacrate. Septembrie anunță Raliul Internațional de Drumeții, care se întinde pe patru rute desemnate și acordă medalii pentru distanțele acumulate, iar o rețea de locuri de joacă și parcuri de aventură-escaladă se adresează atât familiilor, cât și tinerilor, asigurându-se că repertoriul recreativ al orașului Davos se extinde mult dincolo de pârtiile de schi.

Legăturile de transport către și în interiorul orașului Davos îi conferă accesibilitatea în ciuda izolării alpine. Pe calea ferată, Calea Ferată Retică leagă două stații principale - Davos Dorf la nord-est și Davos Platz la sud-vest - într-un coridor orar de la Zürich Hauptbahnhof, o călătorie de aproape trei ore punctată de un schimb de trenuri la Klosters Platz. Serviciul de bagaje Fly & Rail optimizează această conexiune prin transferul bagajelor direct de la stația vamală din Zürich la Klosters și Davos contra unei taxe nominale, evitând dificultățile cauzate de multiplele schimbări de tren. Pasul Wolfgang, care se întinde pe bazinul hidrografic dintre văile Landwasser și Landquart, susține un drum pe tot parcursul anului de-a lungul Căii Ferate Retice, legând Davos de Klosters în Prättigau, în timp ce Pasul Flüela se deschide spre Engadin. Autobuzele operate de Verkehrsbetrieb der Landschaft Davos Gemeinde traversează orașul, care se întinde pe o lungime de trei până la patru kilometri, iar Gästekarte, disponibilă de la unitățile de cazare sau de la biroul de turism, oferă acestora bilete gratuite la autobuzele, trenurile și teleschiurile locale.

Călătorii aerieni coboară pe Aeroportul Zürich-Kloten înainte de a alege transportul terestru: autocarele circulă pe ruta Zürich-Davos sâmbăta în timpul sezonului de schi, realizând o călătorie de două ore, în timp ce autobuzele regulate zilnice leagă Chur de Davos în aproximativ același interval. Șoferii urmează, de asemenea, autostrada expres A51 spre nord din Zürich, deviind prin ieșirea Landquart-Davos și continuând pe rutele naționale care urcă spre Davos. La sosire, vizitatorii pot completa opțiunile de tren și autobuz cu servicii de taxi, care costă aproximativ 12-15 franci francezi ziua și dublu față de aceasta noaptea.

În Davos, numeroase căi ferate înclinate și telecabine aeriene oferă acces la împrejurimile alpine. Funicularul Parsennbahn din Davos Dorf urcă până la Weissfluhjoch, la 2.844 de metri, în timp ce Schatzalpbahn din Davos Platz urcă o pantă spre grădinile botanice de la Schatzalp, la 1.861 de metri deasupra nivelului mării. Telecabinele și telescaunele operează din Davos Platz către Jakobshorn, Pischa, Rinerhorn și Usser Isch, fiecare stație servind ca punct de plecare pentru pârtiile de schi iarna și trasee de drumeție vara. Telescaunul către Rinerhorn se află în apropierea stației RhB Davos Glaris, iar stația discretă Dörfji din valea laterală Pischa este accesibilă cu autobuzul.

O plimbare prin principalele atracții ale orașului Davos se dezvăluie ca o dovadă a identității sale multiple. Muzeul Kirchner, situat pe Ernst Ludwig Kirchner Platz, oferă nu doar opera fundamentală a artistului, ci și o declarație arhitecturală realizată de Annette Gigon și Mike Guyer, care a fost apreciată în cercurile profesionale. În apropiere, Muzeul Sporturilor de Iarnă de pe Promenadă păstrează linia recreerii alpine - de la sanie și bob la echipamente de curling - prin intermediul artefactelor lăsate moștenire de colecția Jürg Kaufmann. La mică distanță, Zügenschlucht prezintă o prăpastie de intrigi geologice, completată cu un muzeu al mineritului la Schmelzboden și Traseul Geologic care leagă Monstein de Wiesen.

La Schatzalp, o grădină botanică de tip bergstation, îngrijită încă din 1861, adăpostește aproximativ 800 de specii de plante din diverse latitudini, un decor care a inspirat „Muntele magic” al lui Thomas Mann în 1924 și care atinge apogeul florilor la începutul verii. Într-o altă vale, Sertigtal invită călătorii să-și traverseze pajiștile verzi și prăpăstiile șlefuite de ghețari cu trăsura trasă de cai sau cu sania, un interludiu care îmbină seninătatea pastorală cu grandoarea alpină. Mai multe diversiuni pline de viață îi așteaptă la Berăria Monstein, cea mai înaltă unitate de acest gen din Europa, unde tururile ghidate și degustările dezvăluie alchimia berii artizanale într-un cadru rural din secolul al XVI-lea, și la Arena Vaillant, un edificiu cu 7.700 de locuri, renumit pentru întâlnirile sale de hochei din Cupa Mondială și ca găzduire a Clubului de Hochei Davos.

Pasionații sporturilor aeriene revendică stâncile de pe Jakobshorn pentru parapantă pe tot parcursul anului, bazându-se pe temperaturi termice și puncte de lansare fiabile pentru a traversa cerul de deasupra orașului Davos, în timp ce zborurile în tandem sunt potrivite pentru cei care caută perspective aeriene fără povara pilotării solo. Competiția anuală de snowboarding SB-JAM, organizată în fiecare decembrie sau ianuarie, oferă o rundă de calificare deschisă pe half-pipe-ul și monster pipe-ul de pe Jakobshorn, subliniind angajamentul orașului Davos față de cultura progresivă a sporturilor de zăpadă. Concertul Tinerilor Artiști în Concert de vară oferă o armonie contrapunctică a fineții muzicale, iar Raliul Internațional de Drumeții trasează o odisee orografică prin trecători montane înalte, recompensând pelerinii cu medalii care le atestă kilometrii de ascensiune și coborâre.

De-a lungul anotimpurilor, Davos își afirmă supremația ca stațiune montană de o amploare inegalabilă în domeniul alpin. Iarna, domeniul său schiabil se întinde de la 1.124 la 2.844 de metri, fiind deservit de cincizeci și patru de teleschiuri și oferind 320 de kilometri de pârtii alături de 75 de kilometri de piste de schi fond. Două patinoare artificiale și cea mai extinsă suprafață naturală de gheață din Europa oferă locuri pentru patinaj și curling, în timp ce cinci pârtii de sanie trasează trasee sinuoase pe pante acoperite de zăpadă. Pasionații de schi gravitează către sectoarele interconectate Parsenn și Weissfluhjoch, care se unesc cu pârtiile din Klosters, în timp ce snowboarderii revendică parcurile de teren din Jakobshorn ca fiind domeniul lor. Pentru cei care evită schiurile, plimbările cu sania trasă de cai străbat văile laterale, iar 84 de kilometri de poteci permit excursii cu rachete de zăpadă prin păduri tăcute și peste platouri înghețate.

Când zăpezile se retrag, Davos dezvăluie o altă măreție. Cinci sisteme de telecabine - care urcă pe Jakobshorn, Parsenn (inclusiv Weissfluhjoch și vârful său la 2.844 de metri), Pischa, Rinerhorn și Schatzalp/Strela - oferă acces la 450 de kilometri de trasee montane marcate. Exploratorii care tânjesc după singurătate pot pătrunde în văile laterale ale Sertig, Dischma sau Flüela pe jos, cu bicicleta sau cu autocarul tras de cai, întâlnind priveliștile nealterate care definesc biomurile alpine mediteraneene. Lacul orașului, cu zona sa de înot desemnată și centrul de navigație și windsurfing, oferă recreere acvatică pe fundalul unor pante acoperite de conifere, iar operațiunile de deltaplanism și parapantă extind această căutare spre cer. Traseele de mountain bike și traseele de patinaj diversifică și mai mult repertoriul, în timp ce trenurile Glacier Express, Heidi Express și Bernina Express împletesc Davos în tapiseriei mai largă a tranzitului alpin elvețian, invitându-i pe turiști să-și continue odiseea la mare altitudine în altă parte.

Dincolo de propriile perimetre, orașul vecin Klosters extinde ofertele regiunii, oferind acces la vârfurile Madrisa și Gotschna în toate anotimpurile și integrându-se perfect cu infrastructura de transport a orașului Davos. Între aceste două așezări alpine, călătorii își pot adapta experiența la cerințele sporturilor de iarnă sau ale pelerinajului arboricol, încrezători că sinergia dintre darurile naturale și facilitățile cultivate produce un mediu deopotrivă exigent în rigoarea sa climatică și generos în oportunitățile sale culturale și recreative.

În concluzie, Davos persistă ca un exemplu de urbanism alpin, administrare culturală și inovație sportivă. De la originile sale ca refugiu terapeutic până la statutul său actual de gazdă a adunărilor internaționale și magnet pentru pasionații de sporturi de iarnă, municipalitatea a menținut o traiectorie care își onorează contururile geografice, îmbrățișând în același timp exigențele turismului modern și ale discursului global. Satele sale, sate cocoțate pe pante înghețate; muzeele sale, canale atât pentru artă, cât și pentru memoria atletică; festivalurile sale, teatre ale aspirației umane - fiecare element converge pentru a forma un tablou singular în care impulsul uman pentru recreere, reflecție și negociere își găsește un cămin durabil în mijlocul măreției persistente a Alpilor Graubünden.