Republica Moldova

Moldova este situată între latitudinile 45° și 49° N și mai ales între meridianele 26° și 30° E (cu o regiune mică la est de 30°). Întreaga suprafață de teren este de 33,851 de kilometri pătrați.

Majoritatea țării este situată între două râuri, Nistrul și Prutul. Râul Prut, care se unește cu Dunărea înainte de a se vărsa în Marea Neagră, formează limita de vest a Moldovei. Moldova are doar aproximativ 480 m (1,575 ft) de acces la Dunăre, iar Giurgiulești este singurul port moldovenesc de pe Dunăre. Nistrul este cel mai mare râu din est, curgând de la nord la sud și primind apele Răut, Bâc, Ichel și Botna. Ialpug se varsă într-un liman dunărean, în timp ce Cogâlnic se varsă în lanțul limanului Mării Negre.

În ciuda apropierii sale de Marea Neagră, națiunea este fără ieșire la mare. În timp ce majoritatea terenului este abrupt, altitudinile depășesc rareori 430 m (1,411 ft), Dealul Bălănești fiind cel mai înalt punct. Dealurile Moldovei fac parte din Podișul Moldovei, care s-a format geologic din Munții Carpați. Dealurile Nistrului (Dealurile Moldovei de Nord și Creasta Nistrului), Câmpia Moldovei (Valea Prutului Mijlociu și Stepa Bălțiului) și Podișul Central al Moldovei (Dealurile Ciuluc-Soloneț, Dealurile Cornești—Masiv Codri, „Codri” adică „păduri”—Inferioară). Dealurile Nistrului, Valea Prutului de Jos și Dealurile Tigheci) sunt subdiviziunile sale în Moldova. Câmpia Bugeacului, situată în sudul țării, este un teren plat minor. Terenul Moldovei la est de râul Nistru este împărțit între porțiuni din Podișul Podolian și părți ale stepei eurasiatice.

Capitala, Chișinău, este situată în centrul națiunii, la fel ca Tiraspol (în partea de est a Transnistriei), Bălți (în nord) și Bender (în sud-est). Centrul administrativ al Găgăuziei este Comrat.

Moldova are o climă oarecum continentală; apropierea sa de Marea Neagră are ca rezultat un mediu cald și însorit.

Verile sunt calde și lungi, cu temperaturi medii de aproximativ 20 °C (68 °F), în timp ce iernile sunt moderate și uscate, cu temperaturi medii în ianuarie de 4 °C (25 °F). Precipitațiile anuale variază considerabil, variind de la aproximativ 600 mm (24 in) în nord până la 400 mm (16 in) în sud; perioadele lungi de secetă nu sunt neobișnuite. Cele mai mari precipitații vin la începutul verii și din nou în octombrie, cu averse abundente și frecvente furtuni. Ploile abundente de vară cauzează adesea eroziune și colmatarea râului din cauza topografiei neuniforme.

La 21 iulie 2007, cea mai caldă temperatură înregistrată vreodată în Moldova a fost de 41.5 °C (106.7 °F) la Camenca.

La 20 ianuarie 1963, cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost de 35.5 °C (31.9 °F) la Brătușeni, județul Edineț.

Conform statisticilor preliminare de la recensământul din 2014, în Moldova locuiesc 2,913,281 de persoane (în teritoriile controlate de guvernul central), o scădere față de numărul raportat la recensământul din 2004. Rata de urbanizare este de 45%, 45% din întreaga populație locuind în orașe.

Compoziție culturală și etnică

Cuvântul „moldovenesc” a fost folosit inițial pentru a desemna oamenii din Principatul Moldovei. Austria a dobândit partea de nord a principatului, care a devenit cunoscută sub numele de Bucovina, în 1775; o a doua scindare în 1812 a dus la anexarea Rusiei în partea de est a Moldovei, care a devenit cunoscută drept Basarabia. Etnicii moldoveni care au fost împărțiți nu au trecut prin aceleași procese de construire a națiunii ca și omologii lor etnici din Principatele dunărene, care s-au identificat drept noua Românie. Drept urmare, vorbitorii de limba română din Basarabia au aderat la o identitate „moldovenească”.

Până în perioada interbelică, Basarabia avea identitate moldovenească, în timp ce etnicii români din Bucovina aveau identitate românească încă dinainte de Marea Unire. Țăranii din toate cele trei secțiuni ale Moldovei antice, români, austrieci și ruși, erau mai înclinați să se identifice ca moldoveni decât locuitorii orașului educați.

Conform Recensământului Republicii Moldova din 2004 (zone aflate sub administrația guvernamentală centrală) și Recensământului Transnistriei din 2004 (zone aflate sub controlul autorității separatiste, inclusiv Transnistria, Bender/Tighina și patru comune învecinate):

Există o dezbatere continuă cu privire la faptul dacă românii și moldovenii sunt același grup etnic, în special dacă autoidentificarea moldovenilor reprezintă un grup etnic separat de români sau un subgrup de români. Au existat, de asemenea, multe acuzații că statisticile etniei au fost manipulate: șapte din zece grupuri de observație ale Consiliului Europei au observat un număr substanțial de cazuri în care recensătorii au sfătuit respondenții să se identifice moldoveni mai degrabă decât români. Pentru a complica interpretarea, 18.8 la sută dintre respondenții care s-au identificat drept moldoveni au spus că limba română este limba lor maternă.

Religie

Creștinilor ortodocși, care reprezintă 93.3% din populația Moldovei, nu li s-a cerut să indice căreia dintre cele două biserici majore aparțin pentru recensământul din 2004. Atât Biserica Ortodoxă din Moldova, care este independentă și supusă Bisericii Ortodoxe Ruse, cât și Biserica Ortodoxă din Basarabia, care este autonomă și subordonată Bisericii Ortodoxe Române, pretind că sunt biserica națională a țării. Protestantismul reprezintă 1.9% din populație, în timp ce alte credințe reprezintă 0.9%, persoanele nereligioase reprezintă 1.0%, ateii reprezintă 0.4% și 2.2% nu au răspuns la întrebarea de religie din recensământ.

Limba oficială a Republicii Moldova este limba moldovenească, care provine din limba română. Rusa este, de asemenea, vorbită pe scară largă ca primă și a doua limbă în națiune. Ucraineană și găgăuză sunt limbi oficiale minoritare în locurile în care există un număr semnificativ de vorbitori. Franceza și, într-o măsură mai mică, engleza și germana sunt limbi străine populare predate în majoritatea școlilor din Republica Moldova.

Limba pe care o veți avea nevoie în Moldova depinde de locul în care doriți să stați. Sunt zone in care rusa predomina fata de romana, si invers. Chiar dacă preferă să vorbească în limba română, majoritatea persoanelor de aici înțeleg limba română de bază și aproape toți înțeleg rusă.

Divizarea limbii în această națiune reflectă adesea înclinații politice. Numele limbii locale în sine este un subiect de dezbatere politică continuă. Unii se referă la limba locală ca română (limba română), alții ca moldovenească (limba moldovenească), în timp ce alții vorbesc doar rusă. Ca străin, te vei putea descurca dacă știi limba română sau rusă.

După prăbușirea URSS în 1991, deficitul de energie, instabilitatea politică, barierele comerciale și lipsa capacității administrative au contribuit toate la declinul economiei. Moldova a adoptat o monedă convertibilă, a liberalizat toate prețurile, a încetat să acorde împrumuturi preferențiale companiilor de stat, a sprijinit privatizarea treptată a terenurilor, a eliminat restricțiile la export și a liberalizat ratele dobânzilor ca parte a unui program ambițios de liberalizare economică. Pentru a încuraja creșterea, guvernul s-a angajat în acorduri cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Economia și-a revenit după recesiunea de la sfârșitul anilor 1990.

Economia Moldovei și-a revenit complet din recesiunea cauzată de secetă care a avut loc în 2012. După o scădere de 0.7 la sută în 2012, economia a crescut cu 8.9 la sută în 2013, ca urmare a unei redresări semnificative în sectoarele agricole și asociate, consumul privat și exporturi. Inflația sa menținut în intervalul țintă al BNM (Băncii Naționale a Moldovei) de 5% 1.5 puncte procentuale. Deficitul bugetar total a scăzut la 1.8 la sută din PIB în 2013 de la 2.2 la sută în 2012, în parte din cauza nefinalizării proiectelor de investiții. Conturile externe au continuat să se îmbunătățească, deficitul de cont curent reducându-se la aproximativ 512 la sută din PIB ca urmare a performanței robuste la export, a creșterii limitate a importurilor și a fluxurilor continue mari de remitențe. Rezervele internaționale au crescut la 2.8 miliarde de dolari (5 luni de import sau 105% din datoria pe termen scurt). Cursul de schimb real efectiv (REER) a scăzut cu 312 la sută. Deși estimările sugerează că cursul de schimb real poate fi oarecum supraevaluat, competitivitatea externă pare să fie în general suficientă, așa cum arată un succes susținut la export. Prognoza economică pe termen scurt, pe de altă parte, este sumbră. Riscurile majore la adresa prognozei pe termen scurt includ vulnerabilități severe și probleme de guvernanță în sectorul bancar, derapaje de politici în perioada premergătoare alegerilor, o creștere a tensiunilor geopolitice în zonă și o nouă încetinire a activității în partenerii comerciali cheie. Moldova este extrem de susceptibilă la modificări ale remitențelor de la lucrătorii de peste mări (24% din PIB), exporturile către Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Uniunea Europeană (UE) (88% din totalul exporturilor) și finanțarea donatorilor (aproximativ 10% a cheltuielilor guvernamentale). Transmiterea principală Remitențele (inclusiv datorită posibilului revenire a migranților), comerțul exterior și mișcările de capital sunt toate căi prin care șocurile exogene negative pot afecta economia Republicii Moldova. Potrivit analizei de propagare a personalului, consolidarea în continuare a rezervelor fiscale și externe ar fi esențială pentru reducerea efectului șocurilor externe, mai ales având în vedere conexiunile strânse ale Republicii Moldova și ciclul economic sincronizat cu partenerii comerciali.

Moldova și-a îndeplinit în mod substanțial obiectivele majore ale programului comun sprijinit de FEC/FEP (credit financiar FMI), care s-a încheiat la 30 aprilie 2013. Economia a revenit bine de la recesiunea cauzată de secetă din 2012, dar se va decelera în 2014. stabilitatea, derapajele politicii fiscale în perioada premergătoare alegerilor legislative din 2014, o nouă scădere a activității partenerilor comerciali cheie și o escaladare a tensiunilor geopolitice sunt amenințări esențiale pentru imaginea pe termen scurt.

Guvernanța corporativă este o problemă importantă în industria bancară. Conform recomandărilor FSAP, deficiențele majore ale cadrelor legale și de reglementare trebuie remediate cât mai curând posibil pentru a garanta stabilitatea și soliditatea sectorului financiar. Moldova a realizat o restructurare bugetară semnificativă în ultimii ani, dar această tendință se inversează deja. Rezistența tentațiilor pre-electorale pentru creșteri selective a cheltuielilor și revenirea la un curs de reducere bugetară ar reduce dependența țării de contribuțiile foarte mari ale donatorilor. Schimbările structurale fiscale ar contribui la asigurarea viabilității pe termen lung. Politica monetară a reușit să mențină inflația în intervalul țintă al BNM. Mergând mai departe, BNM trebuie să fie pregătită să adopte o tendință de înăsprire dacă apar presiuni inflaționiste. Regimul de țintire a inflației poate fi consolidat. Implementarea modificărilor structurale propuse în Strategia Națională de Dezvoltare (SND) Moldova 2020 va contribui la creșterea potențială a creșterii și la reducerea sărăciei, în special în mediul de afaceri, infrastructura fizică și sectoarele de dezvoltare a resurselor umane. Redresarea extraordinară a Moldovei din teribila recesiune din 2009 sa datorat în principal politicilor macroeconomice și financiare solide, precum și schimbărilor structurale. În ciuda unei mici recesiuni în 2012, dezvoltarea economică a Moldovei a fost printre cele mai bune din regiune între 2010 și 2013. Activitatea economică a crescut cu aproximativ 24% pe parcursul anului; inflația prețurilor de consum a fost ținută sub control; iar câștigurile reale au crescut cu aproximativ 13% pe parcursul anului. Această creștere a fost facilitată de suficiente măsuri de stabilizare macroeconomică și de schimbări structurale ambițioase întreprinse după criză, ca parte a unui program sprijinit de Fond. Moldova a semnat un Acord de Asociere cu UE în noiembrie 2013, care conține prevederi pentru crearea unei zone de liber schimb profunde și cuprinzătoare (ZLSAC).

La începutul anului 2013, o criză politică a dus la derapaje de politici în sectoarele fiscal și bancar. Criza politică care a izbucnit la începutul lui 2013 a fost rezolvată în mai 2013 odată cu formarea unui guvern susținut de o alianță pro-europeană centru-dreapta/centru. Cu toate acestea, întârzierile în implementarea politicii au interzis finalizarea evaluărilor finale în temeiul acordurilor ECF/EFF.

În ciuda reducerii semnificative a sărăciei în ultimii ani, Moldova rămâne una dintre cele mai sărace națiuni ale Europei, iar schimbările structurale sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea pe termen lung. În 2011, 55% din populație era săracă, conform pragului regional de sărăcie în Europa și Asia Centrală (ECA) de 5 USD/zi (PPA). Deși aceasta este o scădere substanțială de la 94 la sută în 2002, rata sărăciei în Moldova rămâne de peste două ori media CEA de 25 la sută. SND-Moldova (Sistemul Național de Creștere) 2020, lansat în noiembrie 2012, se concentrează pe multe sectoare cheie pentru dezvoltarea economică și reducerea sărăciei. Educația, infrastructura, sectorul financiar, mediul economic, consumul de energie, sistemul de pensii și cadrul judiciar sunt printre acestea. Moldova a făcut progrese considerabile în atingerea și menținerea stabilității macroeconomice și financiare de la criza financiară regională din 1998. Mai mult, a întreprins multe schimbări structurale și instituționale care sunt necesare pentru funcționarea eficientă a economiei de piață. Aceste măsuri au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice și financiare în fața adversității, au permis revenirea redresării economice și au contribuit la crearea unui mediu favorabil creșterii și dezvoltării economiei pe termen mediu.

Obiectivul guvernului de integrare în UE a dus la o anumită dezvoltare orientată spre piață. Economia Moldovei a crescut mai rapid decât se anticipa în 2013, ca urmare a creșterii producției agricole, a măsurilor economice implementate de guvernul Republicii Moldova din 2009 și a avantajelor comerciale ale UE, care au conectat mărfurile moldovenești de cea mai mare piață a lumii. În vara anului 2014, Moldova a semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană. Moldova și-a asigurat, de asemenea, un regim de vize libere cu UE, care este cea mai semnificativă realizare în diplomația moldovenească de la obținerea independenței. Cu toate acestea, dezvoltarea a fost împiedicată de costurile ridicate ale gazelor naturale rusești, de o restricție rusă asupra importurilor de vin din Moldova, de creșterea inspecției internaționale a mărfurilor agricole moldovenești și de uriașa datorie externă a Moldovei. Pe termen lung, economia Moldovei este susceptibilă de instabilitate politică, lipsă de competență administrativă, interese birocratice înrădăcinate, corupție, creșterea costurilor combustibilului, presiunea rusă și dominația separatistă în zona transnistreană a Moldovei. Conform Perspectivelor economice mondiale ale FMI pentru aprilie 2014, PIB-ul Moldovei (PPA) pe cap de locuitor este de 3,927 de dolari internaționali, excluzând economia gri și evaziunea fiscală.

Industria vinului

Națiunea se mândrește cu un sector vitivinicol înfloritor. Conține 147,000 de hectare (360,000 de acri) de teren viticol, din care 102,500 ha (253,000 de acri) sunt utilizate pentru producția comercială. Majoritatea producției de vin a țării este destinată exportului. Multe familii au propriile rețete și fire de struguri care s-au transmis de-a lungul secolelor. Mileștii mici găzduiește cea mai mare cramă din lume. Se întinde pe peste 200 de kilometri și conține aproape 2 milioane de sticle de vin.

Turism

Turismul pune accent pe peisajul natural și pe moștenirea țării. Excursii cu vinuri sunt disponibile pentru vizitatori din toată țara. Printre podgorii/pivnițe se numără Cricova, Purcari, Ciumai, Romanești, Cojușna și Mileștii Mici.

Cetățenii din Canada, țările CSI, UE, Japonia, Norvegia, Elveția și Statele Unite nu au nevoie de viză pentru a vizita Moldova și pot rămâne până la 90 de zile într-o perioadă de șase luni fără a se înregistra. Cetăţenii altor ţări trebuie să obţină o viză de la cea mai apropiată ambasadă a Republicii Moldova, sau pot primi o viză la sosirea pe aeroportul Chişinău şi la anumite puncte de trecere a frontierei terestre, dacă se obţine din timp o scrisoare de invitaţie aprobată oficial din Republica Moldova.

Dacă sunteți o persoană motivată care călătorește în Moldova prin Ucraina, rețineți că este posibil să intrați în Transnistria. Unele autobuze din Odesa trec prin Tiraspol, dar altele ocolesc orașul, schimbând două puncte de trecere a frontierei pentru timp suplimentar pe traseu. Transnistria este un stat nerecunoscut în estul Moldovei, învecinat cu Ucraina, care s-a despărțit de națiune după un conflict din 1992. Occidentalii au de obicei dificultăți minime în trecerea granițelor transnistrene cu autobuzul, dar călătorii internaționali au avut dificultăți în trecut. Există o mică posibilitate ca vizitatorii internaționali să fie solicitați să plătească mită, dar autobuzele care circulă între Ucraina, Transnistria și restul Moldovei gestionează în general negocierile de frontieră în mod eficient, colectând pașapoarte și negociind cu oficialii transnistreni. De asemenea, din moment ce Moldova nu recunoaște Transnistria ca stat, nu există un control de frontieră moldovenesc între Transnistria și restul Moldovei, așa că poate fi necesar să vă explicați dacă încercați să părăsiți Moldova fără ștampila de intrare.

Cele mai populare rute de zbor sunt către București, Budapesta, Istanbul, Moscova, Munchen, Timișoara și Viena. Preturile sunt destul de scumpe. Biletele la București, Istanbul, Kiev, Milano-Bergamo și Moscova sunt cele mai accesibile. Moldova are trei companii aeriene. Biletele din München pot fi obținute și la un preț rezonabil cu Lufthansa/Air Moldova.

Trenul de dormit este poate cea mai ieftină metodă de a intra în națiune. Trenurile din România și Ucraina sunt acum disponibile zilnic. Trenul din București costă aproximativ 40 USD. Dacă aveți timp, biletele de avion spre București sunt cu aproximativ 200 USD mai puțin costisitoare decât zborurile către Moldova. Acest serviciu a fost oprit după revoltele politice din 2009 și nu este clar dacă a fost restabilit; cu toate acestea, merită verificat. Mașinile sunt ridicate individual la punctul de trecere a frontierei pe roți cu ecartament mai mare pentru a se potrivi șinelor moldovenești. Deoarece ambele națiuni folosesc același ecartament, trecerea graniței din Ucraina este mai ușoară.

Dacă călătoriți cu mașina, asigurați-vă că utilizați un punct de trecere a frontierei cu un birou de acordare a vizelor (non-stop). La graniță, trebuie să plătiți o taxă de drum modestă. O persoană care conduce un automobil care nu este înmatriculat în nume propriu trebuie să aibă o scrisoare de permisiune din partea proprietarului înmatriculat al vehiculului.

Autobuzele circulă frecvent între Chișinău și București, Kiev și majoritatea orașelor importante din România și Ucraina. Există 5 până la 6 autobuze în fiecare zi care merg la și dinspre București. Călătoria durează aproximativ 10 ore din cauza unei opriri mai lungi la graniță. Deși există o baie rudimentară la graniță, majoritatea autocarelor nu se opresc altundeva. De asemenea, veți putea călători cu autobuzul în majoritatea orașelor europene folosind operatorii de autobuz din Moldova. Când călătoriți cu autobuzul, asigurați-vă că utilizați un punct de trecere a frontierei cu un birou de acordare a vizelor (non-stop).

Kiev, 2 pe zi, 250 MDL, 12 ore

Moscova, 4 zilnic, 700 MDL, 30 de ore

Odesa, 20 pe zi, 90 MDL, 5 ore

Sevastopol, zilnic MDL430, 18 ore

Brasov, 5 MDL200 zilnic, 12 ore

În ciuda faptului că națiunea este fără ieșire la mare, există un serviciu de feriboturi care circulă între Giurgiulești în Moldova și Istanbul în Turcia, traversând Dunărea pentru a ajunge la Marea Neagră. În fiecare luni, pleacă din Giurgiulești și ajung la Istanbul miercurea următoare. Nu este clar dacă acest serviciu de feribot este disponibil numai în timpul sezonului de vârf.

Autobuzul este cel mai de încredere și cuprinzător mod de transport intern, care vă face legătura cu aproape fiecare regiune a națiunii.

Chișinău este principalul centru de transport al țării. Fiecare oraș și oraș din Moldova este deservit de unul dintre cele trei terminale de autobuz. Microbuzele mici care găzduiesc aproximativ 15 pasageri sunt cel mai rapid mod de transport. De asemenea, sunt utilizate autobuze mai mari și, deoarece circulă cu viteze mai mici, sunt puțin mai sigure.

În Chișinău există un sistem de troleibuze de stat, care conține mai multe mașini moderne. Prețul este în prezent de 2 lei, iar tarifele se încasează și biletele sunt eliberate de o dirijor. Există, de asemenea, un „serviciu de autobuz care circulă pe mai puține rute.

În majoritatea orașelor, microbuzele (rutierele în română moldovenească; marshrutki în rusă) sunt accesibile. Aceștia sunt în proprietate privată și sunt chemați cerând oprirea mașinii; cu toate acestea, sunt adesea supraaglomerate. Șoferii ar trebui plătiți la îmbarcare (în prezent 3 lei în Chișinău), totuși unii pasageri insistă să se așeze mai întâi și să dea banii celui din fața lor pentru a-i oferi șoferului, așa că nu fi surprins dacă încep persoane aleatorii din spatele tău. dându-ți bani.

• Chișinău – O capitală este un municipiu guvernamental (Municipiul). Un loc minunat de vizitat pentru câteva zile și de plimbat.
• Bălţi ca şi capitala, merită vizitat. O zonă pietonală plăcută înconjoară piața centrală. Explorați cartierul istoric al orașului.
• Soroca este considerată „capitala romilor (țiganilor)” a Moldovei. Numeroase case de romi ornamentate pot fi văzute pe dealul din partea de vest a orașului. Orasul mai are si Fortul Soroca, care a fost construit in 1499 de Stefan cel Mare. A fost o verigă vitală în rețeaua de fortificații care traversează acum Moldova și Ucraina de-a lungul râului Nistru. Orele pot fi neregulate, în special în timpul iernii. Un monument numit „Lumânarea Recunoștinței” poate fi văzut la 5 kilometri sud de Soroca pe traseul către oraș. Cele 600 de trepte duc până la vârf, care se află la 29.5 metri (98 de picioare) deasupra nivelului mării.

Cazarea în Chișinău este șocant de costisitoare, cu opțiuni care pornesc de la 100 EUR pe noapte. Majoritatea tarifelor hoteliere sunt în euro, deși unele sunt în dolari americani.

Multe orașe mai mici pot avea un hotel din epoca sovietică plin cu servicii complete. Tarifele vor fi scumpe în comparație cu ceea ce primiți. În multe zone, șederea în casa unui localnic costă aproximativ 10 EUR. Acesta este un aranjament informal care poate fi aranjat doar discutând cu oamenii când ajungeți, dar cu siguranță merită să vă gândiți dacă doriți să ieșiți în mediul rural.

Pensiuni. Pensiunile sunt încă la început în Moldova, deși există câteva excelente în Chișinău. Hostelul Chișinău și Central Youth Hostel sunt două exemple. Prețurile variază de la 10 USD la 20 USD.

Apartamente. Chișinău are un număr mare de chiriași de apartamente. Locația și calitatea pot varia. Multe sunt, de asemenea, depășite. Deoarece poate fi dificil să găsiți persoane care înțeleg limba engleză, vă recomandăm să utilizați un serviciu de rezervare. Gama de prețuri: 20–50 EUR.

În centrul orașului Chișinău există multe muzee, inclusiv Muzeul de Arheologie și Etnografie, Muzeul de Istorie Naturală și Muzeul Național de Arte Plastice.

Moldova este binecunoscută pentru producerea de vinuri, iar vinurile de înaltă calitate la costuri rezonabile reprezintă principala atracție turistică a țării.

Mileștii Mici – Cu aproape 200 de kilometri (125 mile) de drumuri subterane, Mileștii Mici este cea mai mare colecție de vinuri din lume, conform Guinness World Records. Deoarece este necesar un vehicul pentru călătorie, poate fi mai ușor să aranjați un tur prin intermediul unei agenții de turism. +373 22 382 333.

Cricova, a doua cea mai mare cramă din Moldova, conține peste 120 de kilometri (75 mile) de drumuri subterane. Este o destinație turistică populară și se află la doar 15 minute de mers cu mașina de Chișinău. +373 222-277-378

Purcari – Una dintre cele mai vechi podgorii din Moldova, vinul Purcari a fost consumat de împăratul rus Nicolai al II-lea și regele englez George.

Branesti este o crama mai mica si mai accesibila. Este aproape de Mănăstirea Orheiul Vechi, ceea ce o face ideală pentru a combina o vizită monahală cu degustarea de vinuri.

Orheiul Vechi – Cea mai cunoscută atracție a Moldovei este o mănăstire peșteră din secolul al XIII-lea, la aproximativ o jumătate de oră cu mașina de Chișinău. Un centru turistic cu un mic muzeu, restaurant și hotel se află chiar lângă drum. Sunați înainte la +13 373 235 34 pentru a vă asigura că este deschis. Taxa de intrare la centru este de 242 de lei sau 20 lei dacă ești student – ​​totuși nimeni nu pare să se deranjeze să se oprească să plătească. În fiecare zi, șase excursii marshrutka operează între stația centrală de autobuz din Chișinău și complexul turistic. Există stânci enorme în apropiere care dețin încă șase sisteme de caverne interconectate. Se recomandă insistent să nu le explorați fără asistența unui ghid expert. Chiar lângă râu se află ruinele unei băi turcești.

Mănăstirea Capriana este una dintre cele mai importante mănăstiri din Moldova, situată la doar 40 de kilometri (25 mile) de Chișinău. Autobuzele pleacă din Calea Ieşilor din cartierul Sculeni din Chişinău în fiecare oră dimineaţa.

Bender (sau Tighina în română) – Cetatea Bender este o altă cetate, deși acum este folosită ca teren de antrenament militar și este în afara limitelor. Cele mai frumoase priveliști sunt de pe podul care duce la Tiraspol.

Mănăstirea Tipova este o mănăstire de stâncă în mijlocul Moldovei, lângă râul Nistru.

Chișinăul este o locație excelentă pentru gurmanzi. Chișinău are o multitudine de opțiuni excelente de luat masa.

Majoritatea restaurantelor oferă preparate ieftine, delicioase, populare în rândul localnicilor. Există câteva restaurante mici și cafenele cu servicii mai bune și mâncăruri mai variate. Costurile la restaurante bune sunt similare cu cele din alte părți ale Europei. Pentru un prânz rapid sunt sugerate localurile de fast-food și pizza, care se găsesc aproape la fiecare colț. Există mici magazine peste tot în tot locul de unde puteți cumpăra alimente. Unele sunt chiar chiar în fața clădirilor rezidențiale, la doar câțiva metri de uși. Cumpărați în supermarketuri produse mai greu de găsit. Piețele sunt o locație minunată pentru a cumpăra fructe și legume proaspete. Majoritatea articolelor sunt locale, deși există mulți vânzători care oferă bunuri de import, în principal portocale, banane și alte fructe și legume tropicale. Supermarketurile și magazinele sunt cele mai bune locuri pentru a cumpăra carne și produse din carne. Calitatea este mult superioară celei de pe piață, iar costurile nu sunt semnificativ mai mari.

În timp ce vă aflați în Moldova, asigurați-vă că gustați cel puțin unele dintre mâncărurile locale - Mamaliga, placinta și sarmale sunt neapărat încercate pentru o experiență completă. Acestea ar trebui completate cu vin de casă pentru o experiență completă.

Moldova are o istorie lungă de producere a vinurilor autohtone. Roșii, în special, sunt populari în toată țara. Majoritatea țăranilor moldoveni își cultivă propriile struguri și își fac propriul vin, iar multe familii medii rurale produc mii de galoane de vin în fiecare an.

Viața de noapte din Chișinău este de fapt foarte uimitoare în comparație cu ceea ce s-ar putea anticipa. Acesta găzduiește o multitudine de cluburi și cluburi de noapte care sunt la egalitate cu cele găsite în alte părți ale Europei de Est.

Vinul local este de o calitate excelentă și la un preț rezonabil, în contrast cu alte națiuni, deși este în mare parte necunoscut în Europa de Vest din motive politice.

Moneda Moldovei este leul (cod ISO 4217 MDL). Leul moldovenesc (plural: lei), ca și leul românesc, este împărțit în 100 de bani (singular: ban). Numele monedei provine din România și înseamnă „leu”.

În timp ce vă aflați în Moldova, vă recomandăm să vizitați cel puțin o piață și să citiți cu atenție suvenirele sovietice, dar fiți conștienți de faptul că vânzătorii pot percepe străinilor tarife considerabil mai mari decât localnicii.

Bancnotele sunt emise în valori de 1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500 și 1000 lei.

Zilele nelucrătoare săvârșite desemnate de Guvernul Republicii Moldova și valabile pe toată suprafața națiunii sunt cunoscute ca sărbători legale în Republica Moldova. Sărbătorile locale sunt stabilite de entitățile teritoriale autonome Găgăuzia și Transnistria, precum și orașele, comunele și administrațiile cantonale. Acestea nu sunt zile nelucrătoare. În Moldova contemporană există… sărbători recunoscute la nivel național.

Majoritatea unităților de vânzare cu amănuntul din Republica Moldova se închid de Anul Nou și de Ziua Independenței, dar sunt deschise în toate celelalte sărbători. Companiile private sărbătoresc adesea doar sărbătorile majore (Anul Nou, Paștele și Lunia Paștelui, Ziua Victoriei (9 mai), Ziua Independenței, Ziua Muncii, Limba Noastra și Crăciunul).

Majoritatea sărbătorilor din Republica Moldova comemorează evenimente sau persoane din istoria Moldovei, dar patru sunt împărtășite cu multe alte țări: Ziua Crăciunului și Anul Nou, Ziua Victoriei (9 mai) și Ziua Muncii.

Sezonul sărbătorilor de iarnă a durat istoric de la Anul Nou până la Anul Nou vechi. Începând cu 2009, sezonul sărbătorilor începe oficial pe 25 decembrie, care este acum sărbătoare legală în Republica Moldova. Sezonul sărbătorilor începe considerabil mai devreme, odată cu aprinderea oficială a pomului de Crăciun al municipiului Chișinău pe la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie, când unii locuitori sărbătoresc Solstițiul de iarnă, Hanukkah și Kwanzaa pe lângă Crăciun.

Sezonul vacanțelor de vară în mod tradițional (deși neoficial) începe în mai cu sărbătorirea celor mai importante aniversări ale orașelor (Bălți – 21 mai) și se încheie la sfârșitul lunii august cu festivitățile simultane de Ziua Independenței Republicii Moldova și Limba Noastră.

Aceste sărbători sunt stabilite de Guvernul Republicii Moldova în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

Femeile trebuie respectate. Moldova, ca și alte națiuni est-europene, acordă o primă cavalerismului. Dacă sunteți în public, deschideți ușile femeilor și lăsați-le să intre primele. Dacă faci remarci derogatorii la adresa femeilor din Moldova, vei avea multe probleme cu oamenii.

Când vizitați Moldova, aveți grijă să vă referiți la popor ca fiind români, deoarece nu toți moldovenii se identifică ca atare. Mai întâi, cercetează-ți gazda: unii moldoveni se identifică ca moldoveni, în timp ce alții ca români. Acest lucru se aplică și limbii, în ciuda faptului că majoritatea moldovenilor se referă la ea ca fiind română în conversația de zi cu zi.

De asemenea, fiți precauți când discutați despre Moldova cu românii. Mulți români consideră Moldova ca fiind română.

Moldova, care se află fizic la răscrucea dintre civilizațiile latină, slavă și alte civilizații, și-a consolidat propria cultură prin absorbția și păstrarea unora dintre tradițiile vecinilor săi și a altor surse de influență. Cultura moldovenească este o sinteză a elementelor românești și rusești. Cultura română are rădăcini tradiționale latine datând din secolul al II-lea, în epoca colonizării romane în Dacia.

Au contribuit numeroase biserici și mănăstiri construite de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea, precum și lucrările mitropoliților renascentistes de mai târziu Varlaam și Dosoftei, și cărturari precum Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. la moştenirea culturală a ţării. Moldovenii din Principatul istoric al Moldovei, împărțiți ulterior între Austria, Rusia și o Moldova otoman-vasală (după 15, România), au adus contribuții importante la dezvoltarea culturii românești moderne în secolul al XIX-lea. Printre ei s-au numărat Alexandru Donici, Alexandru Hâjdeu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stamati, Constantin Stamati-Ciurea, Costache Negruzzi, Alecu Russo și Constantin Stere.

Mihai Eminescu, poet romantic târziu, și Ion Creangă, romancier, sunt cei mai importanți artiști de limba română și sunt considerați autori naționali atât în ​​România, cât și în Moldova.

Majoritatea comunității etnice vorbește românește și practică cultura românească. Cultura bizantină a avut, de asemenea, impact asupra culturii (prin Ortodoxia Răsăriteană).

Națiunea are, de asemenea, grupuri etnice minoritare semnificative. Găgăuzii sunt turci creștini care reprezintă 4.4% din populație. Deși erau puțini la număr, grecii, armenii, polonezii și ucrainenii erau prezenți încă din secolul al XVII-lea și lăsaseră amprente culturale. Mulți mai mulți ucraineni din Podolia și Galiția au sosit în secolul al XIX-lea, la fel ca noi grupuri precum lipovenii, bulgarii și germanii basarabeni.

Moldova a cunoscut o imigrație sovietică semnificativă în a doua jumătate a secolului al XX-lea, aducând cu ea multe aspecte ale culturii sovietice.

Bucătăria moldovenească este comparabilă cu cea a României vecine, cu aspecte ale mâncărurilor rusești, turcești și ucrainene influențând-o. Carnea de vită, porcul, cartofii, varza și o varietate de cereale se numără printre mesele principale. Divin (coniacul moldovenesc), berea și vinul local sunt băuturi alcoolice populare.

Consumul total de alcool pentru adulți este împărțit aproape în mod egal între băuturi spirtoase, bere și vin.

Gavriil Musicescu, Stefan Neaga si Eugen Doga sunt trei dintre cei mai cunoscuti compozitori din Moldova.

Moldova a produs faimoasa trupă rock O-Zone, care a devenit populară în 2003 cu cântecul lor de succes „Dragostea Din Tei”. Moldova a concurat la Eurovision Song Contest din 2005. O altă formație moldovenească cunoscută este Zdob și Zdub, care a terminat pe locul șase la Eurovision Song Contest 2005.

Natalia Barbu a reprezentat Moldova la Helsinki pentru Eurovision Song Contest 2007 cu piesa ei „Fight” în mai 2007. Natalia a ajuns în finală la un fir de păr. Ea a terminat pe locul zece cu 109 puncte. Apoi, în 2011, Zdob și Zdub au reprezentat Republica Moldova din nou la Eurovision Song Contest, terminând pe locul 12. Dan Bălan, un alt muzician cunoscut, a lansat albumul Chica Bombin 2010 în 2010.

Cântecul popular al SunStroke Project „Run Away”, interpretat de Olia Tira, a reprezentat națiunea la Concursul Eurovision 2010. Datorită ritmului și dansului lui Sergey Stepanov, saxofonistpelvic al trupei, spectacolul lor a devenit un meme online. A fost supranumit „Titul sax epic” pe bună dreptate.

Mark Pester, violonist, dirijor și primul profesor la Conservatorul de Stat, este unul dintre cei mai renumiți artiști clasici din Moldova. Mark Pester a studiat vioara sub renumitul instructor de vioară Leopold Auer la Conservatorul din Sankt Petersburg. În calitate de dirijor, a produs primele opere din Moldova și a lucrat cu cântăreți precum Serghei Rahmaninov. Alți artiști clasici noti din Moldova includ cântăreața Maria Biesu, câștigătoarea Concursului Internațional Japonez și pianistul Mark Zeltser, câștigător al Concursului Național URSS, al Concursului Margueritte Long de la Paris și al Concursului Busoni de la Bolzano, Italia. Oleg Maisenberg, câștigătorul Concursului Internațional Schubert de la Viena, este un alt pianist excelent.

Majoritatea unităților de vânzare cu amănuntul sunt închise în ziua de Anul Nou și 4 iulie, dar sunt deschise în alte sărbători. Crăciunul este sărbătorit fie pe 7 ianuarie, data tradițională în Bisericile Ortodoxe Răsăritene ale Vechilor Calendariști, fie pe 25 decembrie, ambele fiind sărbători oficiale.

Sportul național al Moldovei este trânta (un fel de luptă). În Moldova, fotbalul de asociere este cel mai popular sport de echipă.

Uniunea de rugby este, de asemenea, populară. Numărul jucătorilor înscriși a crescut de peste patru ori și aproape 10,000 de fani participă la fiecare meci din Cupa Națiunilor Europene. Cupa Președintelui Moldovei, care a avut loc pentru prima dată în 2004, este cel mai prestigios eveniment de ciclism din țară.

Sportivii moldoveni au câștigat medalii europene la atletism, biatlon, fotbal și gimnastică, precum și medalii mondiale la tir cu arcul, judo, înot și taekwondo și medalii olimpice la box, canotaj, tir, haltere și lupte.

Călătorii care vizitează Moldova pentru afaceri sau dragoste ar trebui să se ferească de posibilitatea fraudelor, mai ales dacă primul contact a fost stabilit prin Internet – în special înșelătoriile internaționale de bani și schemele rusești de întâlniri pe internet.

Transnistria, un teritoriu separatist, și-a declarat (și a obținut în mare parte) independența, dar nu are recunoaștere internațională. Ca urmare, asistența consulară în caz de urgență este în general inadecvată. Poliția și polițiștii de frontieră corupți pot încerca să colecteze bani de mită, deși ratele criminalității sunt scăzute în comparație cu ratele criminalității „normale”. În realitate, localnicii sunt de obicei extrem de politicoși și vor face tot posibilul să găzduiască vizitatorii. S-ar putea să anticipați o cină lungă, și aproape sigur alcoolică, care va fi servită doar în onoarea dumneavoastră.

În locurile religioase, este necesară îmbrăcămintea conservatoare. Pantalonii scurti nu sunt permisi, iar doamnele trebuie să-și acopere capul în timp ce intră în mănăstiri și biserici.

În timp ce mita și corupția din poliție sunt încă probleme în Moldova, lucrurile arată mai bine. Cu toate acestea, se recomandă ca călătorii să poarte numărul de telefon al ambasadei lor, precum și informațiile de contact ale hotelului în care sunt cazați. Străinii trebuie să aibă, de asemenea, pașapoartele la ei în orice moment. În cele mai multe cazuri, însă, nimeni nu verifică acest lucru într-un mediu obișnuit.

Consumul de băuturi alcoolice poate fi, de asemenea, o problemă. Este obișnuit să dai peste bețivi, în special noaptea târziu. Majoritatea sunt amabili, dar pot fi agresivi și vă vor încălca spațiul personal. Acest lucru poate fi înfricoșător primele câteva ori. În mod normal, a renunța politicos funcționează. Oamenii care se mută într-o țară în care consumul de alcool are un risc mai mic de a se îmbăta.

Solul și apele subterane au fost poluate de utilizarea pe scară largă a substanțelor chimice agricole, inclusiv a pesticidelor interzise, ​​cum ar fi DDT. Dacă sunteți îngrijorat, utilizați apă dintr-o sursă sigură recunoscută pentru băut, gătit și igiena orală, deoarece tratarea convențională a apei, inclusiv fierberea, nu elimină o astfel de contaminare chimică.