Ithaca este situată la est de coasta de nord-vest a Cefaloniei, separată de strâmtoarea Ithaca. Unitatea regională are o suprafață de teren de 117.812 kilometri pătrați (45.5 mile pătrate) și o coastă de aproximativ 100 de kilometri (62 mile). Insula principală se extinde nord-sud pe 23 de kilometri (14 mile) și are o lățime maximă de 6 kilometri (4 mile). Este alcătuit din două porțiuni aproape egale unite de istmul îngust Aetos (Vultur), care are doar 600 de metri (1,969 de picioare) lățime. Cele două porțiuni cuprind golful Molos, a cărui ramură de sud este portul Vathy, capitala și principala populație a insulei. Stavros, în partea de nord, este a doua ca mărime.
Portul este păzit de Insula Lazaret (sau Insula Mântuitorului). Insulița găzduiește Biserica Mântuitorului și ruinele unei vechi închisori.
Exogi este cel mai vestic cap de pe insulă, urmat de Melissa la nord, Mavronos, Agios Ilias, Schinous, Sarakiniko și Agios Ioannis la est și Agiou Andreou la sud. Golful Afales este la nord-vest, golfurile Frikes și Kioni la nord-est, golful Molos la est și golful Ormos și golful Sarakiniko la sud-est. Cel mai înalt vârf este Nirito (806 m) în nord, urmat de Merovigli (669 m) în sud.
Deoarece scriitorii greci antici au folosit adesea explicații eponime pentru a explica numele prin etimologia populară, Ithakos este mai probabil să provină din Ithaca decât invers.
Deși numele Ithaca a fost neschimbat încă din antichitate, textele scrise din diferite epoci se referă adesea la insulă prin alte nume, inclusiv:
- Val di Compare (Valea Bestman), Piccola (mică) Cephallonia, Anticephalonia (Evul Mediu până la începutul perioadei venețiane)
- Ithaki nisos (în greacă pentru insulă), Thrakoniso, Thakou, Thiakou (perioada bizantină)
- Thiaki (înainte de perioada venețiană)
- Teaki (perioada venețiană)
- Fiaki (perioada turcă)
